Un bilet Bucuresti - Kuala Lumpur, va rog! Via Mongolia (Galerie foto)

Dupa trei zile de stat in Moscova, a luat Transsiberianul, care urma sa o duca la Irkutsk. In cele cinci zile petrecute in tren si-a exersat rusa pe care o invatase in tara, cu colegii din vagon - unii care se urcau pe traseu, altii care urmau sa coboare. Atmosfera a fost una vesela, azerii sau rusii nedandu-se inapoi de la o sticla de vodka.

A cunoscut si un rus care stia romana pentru ca parintii lui erau moldoveni - iar el mandru de originea sa. Iar in ultima seara in tren s-a urcat si un moldovean din Chisinau, care se "lauda" ca face comert cu masini, dar si contrabanda cu tigari. Dupa cinci zile, pe 6 septembrie, trenul a oprit la destinatie, pe malul lacului Baikal, la mai putin de 200 de kilometri de granita nordica a Mongoliei.

Din Irkutsk, a plecat cu o marshutka spre Insula Olkhon, din lacul Baikal, intorcandu-se inapoi in orasul rus a doua zi. A urmat apoi calatoria pana pe malul estic al Baikalului, la Ulan Ude, de unde urma sa ia autobuzul catre Ulaan Baatar (sau Ulan Bator), capitala Mongoliei.

Tara i s-a parut cu mult mai saraca decat Rusia sau Romania (si mult mai ieftina), cu drumuri neasfaltate, iar capitala nu a facut exceptie. Are o singura strada importanta - Peace Avenue -, o piata centrala cu mai multe muzee, un centru de temple budiste si o singura cladire moderna cu geamuri de sticla, nelocuita insa din cauza instabilitatii sale.

Dupa o zi de stat in capitala Mongoliei, a plecat pentru o calatorie de cinci zile in desertul Gobi, alaturi de un ghid si alti turisti. Au dormit in locuintele traditionale mongole - yurt-urile. Si a inteles, din intinderea desertului, al doilea din lume ca marime, de ce Mongolia este tara cu cea mai mica densitate a populatiei din lume - 1,7 locuitori pe kilometru patrat. Spre comparatie, Romania are, dupa ultimul recensamant, 80 de locuitori pe kilometrul patrat.

In plus, a avut de-a face cu frigul, fiind doar jumatatea lui septembrie iar temperaturile scazand uneori sub zero grade in unele zone.

Din Mongolia, a trecut in China, iar la granita a avut surprinderea sa vada ca masinile pur si simplu se ingramadeau, nu era o coada organizata, iar autoturismele de teren erau deseori usor lovite din aceasta aglomeratie. Totodata, a surprins-o pretul foarte mic al combustibilului, la jumatate fata de cel din Romania.

Beijing, Shanghai si apoi micul oras-stat Hong Kong au fost opririle din China. Ca fapt divers, Oana a spus ca a dormit numai la hosteluri, pe tot parcursul calatoriei sale, unde a platit 4, 5, maxim 8 dolari pe noapte. In plus, a avut Internet wireless peste tot.

A urmat Vietnamul, unde a vazut capitala Hanoi sau orasul Saigon, din sud, cunoscut de asiatici sub numele Ho Chi Minh. A marturisit ca nu a incercat prea multe dintre retetele culinare locale (si unele cu aspect indoielnic), preferand sa nu riste sa manance felurite vietati gatite.

A strabatut orezarii si a intrat in contact cu oamenii. "Toti sunt prietenosi si senini, nu ii vezi suparati", spune Oana, care a adaugat ca vietnamezii erau prietenosi nu doar cu turistii, ci aveau aceeasi atitudine si intre ei, fara a parea ingrijorati, suparati sau stresati, in ciuda vietilor simple pe care le duceau.

Spre finalul calatoriei, a ajuns cu avionul in capitala Malaeziei, Kuala Lumpur. De aici urma sa ia un alt avion inapoi, spre casa, via Londra, urmand sa ajunga in Bucuresti dupa aproape doua luni si un periplu de multe mii de kilometri prin Asia.

La final trebuie spus si pretul. "A costat in jur de 1.600 de dolari", in conditiile in care mai mult de jumatate din suma a dat-o numai pe biletele de tren, de autobuz, pe vize si pe biletul de avion pentru intoarcerea acasa.

Pasul urmator? "As vrea sa ma reintorc in locurile alea, dar sa vad si India". America de Sud? "E departe deocamdata, costa si mult mai mult, dar...". Trebuie spus ca Oana si-a publicat o parte dintre aventuri pe blogul sau, lumeadinbuzunar.ro, dar si pe contul sau de Facebook.