De ce avem nevoie de un plan pentru combaterea cancerului. Medic: ”Costul anual este de aproximativ 3% din PIB” INTERVIU

Cancerul reprezintă a doua cauză principală a mortalității după bolile cardiovasculare. În România, 5% dintre români au primit la un moment dat diagnosticul de cancer, iar peste 20% au avut pe cineva drag diagnosticat cu această boală.

Pandemia de Covid-19 a afectat considerabil pacienții bolnavi de cancer din cauza amânării depistării, întârzierii și modificărilor tratamentelor.

În acest context, Planul european de combatere a cancerului reprezintă o oportunitate de a reduce impactul pandemiei asupra îngrijirii și sprijinului pentru cancer, marcând încă un pas către o Uniune Europeană a Sănătății puternică și către o UE mai sigură, mai bine pregătită și mai rezilientă.

Și România a lansat un Plan National de Combatere a Cancerului la începutul acestui an.

Despre această boală gravă și cum pot fi îngrijiți pacienții în țara noastră am vorbit cu doctorul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, membru al grupului de lucru pentru Planul Național pentru Combaterea Cancerului și membru al Inequalities Network - European Cancer Organisation.

De ce avem nevoie de un plan național pentru combaterea cancerului?

Dr. Marius Geantă: Sunt mai multe motive. În primul rând povara bolii (la nivel individual și social), costurile asociate (costuri directe, dar și costuri indirecte), la care se adaugă valul extraordinar al inovațiilor în cancer în ultimul deceniu (care au schimbat perspectiva în multe dintre formele de cancer considerate a fi fără șanse în urmă cu câțiva ani, dar care vin cu multiple provocări, de la preț la nevoia de a adapta sistemul de sănătate și formarea medicilor pentru a le utiliza la potențial maxim).

În plus, aveam nevoie de un Plan Național care să se alinieze cu Planul European de Combatere a Cancerului și Misiunea de Cercetare asupra Cancerului, ambele lansate de Comisia Europeană în anul 2021. Este în sine o performanță ca în mai puțin de un an, am putut lansa în dezbatere publică, și apoi va urma dezbaterea parlamentară, un Plan Național aliniat ca viziune cu Planul European.

Care este tabloul actual al cancerului în Romania?

Dr. Marius Geantă: Din studiile pe care le-am realizat începând cu anul 2016, știm că aproximativ 4-5% din populația României a primit, la un moment dat, diagnosticul de cancer, iar aproximativ 21-22% din populație are o ruda apropiată care a primit acest diagnostic.

Cu alte cuvinte, aproape un român din 3 are o experiență, directă sau indirectă, cu cancerul. Un alt studiu, la care am participat alături de o echipă de la ASE, a indicat un cost anual indirect al cancerului de aproximativ 3% din PIB, în condițiile în care un român din doi diagnosticați cu cancer se află la vârstă activă și, în contextul bolii, sunt nevoiți să iasă o perioadă din câmpul muncii.

Așadar, cifrele ne arată că problema cancerului nu este doar o problemă a sistemului de sănătate, ci trebuie abordată la nivelul societății, în ansamblu.

Cum am putea lupta împotriva cancerului la nivelul societății?

Dr. Marius Geantă: Sunt câteva modalități, bazate pe înțelegerea datelor din studiile sociologice pe care le-am menționat anterior. Am identificat două fenomene care impactează rezultatul luptei împotriva cancerului. Primul este fatalismul - aproape jumătate dintre români cred că diagnosticul de cancer înseamnă decesul iminent.

Or, din punct de vedere științific, lucrurile nu stau deloc așa. Fatalismul îi determină pe oameni să se resemneze în fața primelor simptome și să evite prezentarea la medic, să refuze invitația pentru programele de screening, să nu caute soluții terapeutice moderne (care de multe ori sunt chiar compensate în sistemul de sănătate).

Al doilea fenomen este infodemia - în spațiul public, mai ales în perioada 2018-2020, au fost aruncate foarte multe informații despre cancer, un volum mare, dar slab din punct de vedere calitativ - relativ putinele informații de calitate (mai ales despre inovații - medicina personalizată, infodemia) au ajuns cu greu la oameni din cauza “zgomotului de fond”.

Așa am ajuns în situația de a afla, din studii, că românii știu în proporție de peste 80% că există cancere care pot fi depistate precoce, dar procentul celor care accesează programele de screening să fie foarte mic, cel mai mic din UE.

De aceea, prevenția și screeningul cancerului trebuie adresate la nivelul societății, prin evaluarea determinanților stării de sănătate, cu accent pe determinanții comportamentali, pe atitudini și percepții. Am văzut în contextul pandemiei Covid cât de mult a contat comportamentul oamenilor în privința vaccinării - de ce am crede că lucrurile stau altfel în privința prevenției unei boli cronice precum cancerul?

Care credeți că ar fi acele măsuri din Planul Național care vor avea un impact favorabil imediat asupra pacientului cu cancer?

Dr. Marius Geantă: Cred că sunt două componente. Stabilirea unui interval de timp obligatoriu până la stabilirea diagnosticului (maximum 45 de zile). Sunt situații, descrise în studiile la care am participat în ultimii doi ani, în care uneori este nevoie de o jumătate de an de la apariția primelor semne de boală și până la formularea diagnosticului - un interval exagerat de lung, în care de multe ori se pierde momentul optim pentru inițierea terapiei.

În același spirit, stabilirea unui interval de timp bine definit de la diagnostic la inițierea tratamentului va avea un impact favorabil imediat. A doua componentă este implementarea, probabil printr-un subprogram de testare a biomarkerilor în Programul Național de Oncologie al CNAS, a medicinei personalizate cu adevărat.

Sunt din ce în ce mai multe tipurile de cancer în care tratamentul administrat poate fi țintit, personalizat, pe baza datelor obținute ca urmare a unor analize de laborator aprofundate care pot pune în evidentă așa-numiții biomarkeri (modificări ale celulelor canceroase care le fac vulnerabile la anumite tratamente).

Pentru că acest lucru să se întâmple, este nevoie că toți biomarkerii relevanți, validați științific, să fie testați înainte de inițierea oricărui tratament, pentru a putea administra tratamentul potrivit, pentru pacientul potrivit, la momentul potrivit, de prima dată.

Această abordare, bazată pe medicina personalizată, pe terapiile țintite și imunoterapie, a schimbat fundamental viața pacienților cu forme avansate de cancer, care acum pot tinde către o supraviețuire îndelungată, pe când în urmă cu 10 ani ar fi avut o speranță de viață de doar 3-4 luni.

Unii dintre pacienții români au beneficiat deja de aceste abordări inovatoare, în centrele oncologice avansate, dar acesta este rolul Planului, de a asigura că orice pacient are aceeași șansă la a primi cel mai bun tratament posibil indiferent de codul poștal al localității în care trăiește.

În fiecare an, pe 4 februarie, Ziua Mondială a Luptei împotriva Cancerului atrage atenția la nivel mondial asupra cancerului și prevenției, diagnosticului și tratamentului său și apreciază angajamentul organizațiilor, comunităților și persoanelor în reducerea impactului global al acestei boli.

INTERVIU

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...