Cum s-au format stelele. Cele mai interesante lucruri descoperite de cercetatori

Vineri, 11 Septembrie 2020, ora 05:205389 citiri
Cum s-au format stelele. Cele mai interesante lucruri descoperite de cercetatori
Foto: Pixabay

Stelele, obiectele ceresti cel mai usor de recunoscut, constituie elementele fundamentale ale unei galaxii. Varsta, raspandirea si compozitia stelelor dintr-o galaxie marcheaza istoria, dinamica si evolutia acelei galaxii.

Totodata, stelele sunt raspunzatoare pentru producerea si distribuirea elementelor chimice, precum carbon, nitrogen si oxigen, iar caracteristicile lor determina in mod profund particularitatile sistemelor planetare ce ar putea aparea in jurul stelelor.
Drept urmare cercetarea formarii, vietii si mortii unei stele reprezinta un obiect de studiu fundamental in astronomie.

O stea este o bila uriasa si luminoasa, formata din gaze fierbinti, iar principala ei sursa de energie este hidrogenul, pe care il contin in cantitate foarte mare - pe loanga alte substante chimice, cum ar fi heliu, nitrogen, oxigen, fier, nichel si zinc. Toate componentele unei stele au o consistenta gazoasa, scrie Descopera.ro.

Stelele se nasc din norii de praf si gaz, care se misca in spatiu.
O stea incepe sa se formeze atunci cand un numar mare de particule de praf si gaz formeaza un nor.

Particulele se invart in jurul altor particule si, pe masura ce grupul devine din ce in ce mai mare, forta gravitationala le uneste. Astfel, particulele se transforma intr-o bila gazoasa uriasa.

Pe masura ce bila creste, particulele pun presiune pe cele de sub ele si bila incepe sa capete forma. La final, presiunea devine suficient de puternica incat sa creasca temperatura tuturor gazelor si sa le faca incandescente, stralucitoare.

Cand presiunea si temperatura sunt foarte ridicate, incep sa aiba loc reactii nucleare. Gazele devin o stea. Cat dureaza acest proces? Probabil, cateva milioane de ani.

Daca o cantitate mare de materie devine o stea, ea va fi mare, stralucitoare si fierbinte. Din cauza temperaturii sale, steaua isi va arde tot combustibilul nuclear in circa 100 de milioane de ani.

Daca o cantitate mica de materie formeaza o stea, aceasta va fi mica, estompata si rece. Ea isi va arde combustibilul incet si poate sa straluceasca pentru cateva mii de milioane de ani.

Soarele este o stea de dimensiuni medii. Cu toate astea, el este de 1.300.000 de ori mai mare decat Pamantul.

O stea de marirea Soarelui are nevoie de aproximativ 50 milioane de ani pentru a se maturiza si a trece de la procesul de comprimare a norului de praf la varsta adulta.
Soarele va ramane in aceasta stare matura timp de aproximativ 10 miliarde de ani.

Exista stele de peste 100 de ori mai mari decat Soarele, avand la suprafata o temperatura mai mare de 30 000 K. Hipergigantele emit de sute de mii de ori mai multa energie decat Soarele, dar au o durata de viata de numai cateva milioane de ani. Aceste stele par sa fi fost comune atunci cand Universul era tanar, dar astazi ele sunt foarte rare - Calea Lactee contine numai o mana de supergigante.

In general, cu cat o stea este mai mare, cu atat are viata mai scurta. Cu exceptia stelelor super masive, restul stelelor traiesc miliarde de ani. Cand o stea consuma tot hidrogenul de care dispune, reactiile nucleare se opresc si steaua moare.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News