După toate incidentele din școli din ultima perioadă, elevii nu mai au voie la școală cu brichete, briceag, pistol cu bile sau spray paralizant, a fost anunțul ministrului Educației Ligia Deca.
Regulile sunt clare. Dacă un copil e bătut trebuie să anunțe Comisia antiviolență. Numai că în realitate această comisie există doar pe hârtie, iar consilierii școlari lipsesc.
Pentru Ziare.com, Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor a explicat care este realitatea din școli.
"Este evident că trebuie să asigurăm un climat sigur și propice dezvoltării pentru toată lumea în fiecare școală din România, tocmai de asta am și acceptat invitația ministerului Educației la dialog și ne-am alăturat campaniei pe care aceștia o desfășoară, în așa fel încât să combatem împreună - elevi, părinți - acte de violență care se răspândesc din ce în ce mai mult, mai ales în ultimele săptămâni
Legat de acele obiecte cu care elevii nu ar mai putea să meargă la școală, vorbim de arme albe, pistol cu bilă, brichete. Este cumva un pricinpiu evident că nu ai voie să ai la tine astfel de obiecte periculoase. Chiar dacă era o regulă nescrisă, elevii o cunoșteau și știau că nu este în regulă să aibă în posesie așa ceva", spune Robert Avram.
"Trebuie să vedem totuși ce facem după. Cum aflăm, de fapt, dacă un elev le are. Ce facem dacă un elev le are. Care sunt pașii pe care trebuie să îi urmăm.
Sunt întrebări la care ministerul nu a răspuns, va trebui să răspundă, de asta am și agreat întâlniri săptămânale de lucru pe această speță, mai ales cu reprezentanții ministerului Afacerilor Interne", explică Robert Avram.
"Dacă ne uităm puțin la Comisia pentru combaterea violenței, trebuie să înțelegem că sunt două entități diferite în școală. Avem grupurile de acțiune antibullying care sunt obligatorii, dar care sunt doar pe hârtie și mai avem Comisia pentru combaterea violenței care, într-adevăr, este o comisie permanentă în școală, însă este inactivă dintr-un motiv foarte simplu.
Cei din comisie, adică elevii, profesorii, părinții nu știu ce să facă, pentru că nu sunt formați pentru a activa și pentru a implementa în școala lor strategii antibullying, antiviolențe, pentru că nu este atât de ușor precum pare", spune Robert Avram.
În 2020 au fost publicate în Monitorul Oficial normele metodologice de aplicare a legii împotriva violenței psihologice-bullying.
În grupul anti-bullying din fiecare școală fac parte directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinților, reprezentanți ai autorității locale.
În iunie 2021, Sorin Cîmpeanu declara că până la începerea anului şcolar 2021-2022 se vor constitui grupuri de acţiune anti-bullying în orice şcoală.
În anul școlar trecut, 2021-2022 s-au înregistrat 9.741 de acte de violență în școlile din România, cu 2.000 de cazuri mai multe decât în anul școlar 2019–2020 când au fost înregistrate 7.715 cazuri.
Este vorba despre atacuri la persoană, atentate la securitatea unităţii şcolare, la bunuri, dar şi alte fapte de violenţă sau atentate la securitatea în spaţiul şcolar.