Klaus Iohannis a castigat agenda. Mutari surpriza ale lui Viktor Orban nu numai in Transilvania, ci si la Chisinau Interviu

La nivel politic, criza a fost o trambulina de legitimitate pentru Klaus Iohannis, iar capitalul acumulat de acesta se va transfera la PNL, atunci cand vom avea alegeri generale, incerte inca din cauza amenintarii unui val doi al pandemiei.

Dincolo de lupta cu PSD, presedintele a mai deschis un front: cel in care adversar este premierul de la Budapesta, Viktor Orban, pe care l-am comentat impreuna cu profesorul de stiinte politice, Cristian Pirvulescu.

Cristian Pirvulescu, ati vazut ultimele date IMAS - PNL scade, creste mai spectaculos Ponta, in rest, USR e pe trend descendent. Au fost insa zile atipice politic. Ce actori au fost in joc, din acest punct de vedere, cine si-a asumat un rol?

In primul rand, presedintele. Este evident ca acest guvern, Guvernul Ludovic Orban, este unul prezidential. El a fost instalat pe 4 noiembrie, in conditii speciale, inaintea celui de-al doilea tur de scrutin prezidential, a fost un guvern fara majoritate, deci presedintele, mai ales plebiscitat dupa realegerea sa, si-a asumat un rol important si din momentul in care a fost declansata criza coronavirusului, acest rol a devenit si mai proeminent.

Presedintele este cel care practic coordoneaza sedintele de guvern, pentru ca au loc aceste intruniri ale comitetelor speciale la Cotroceni. Presedintele comunica, Guvernul pune in aplicare, Ludovic Orban explica. E vorba despre un parteneriat real, de aceea sondajele de opinie sunt in momentul de fata relative, pentru ca, in realitate, pentru opinia publica vorbim despre un binom, binomul Klaus Iohannis - Ludovic Orban.

In conditiile in care imaginea presedintelui Klaus Iohannis ramane in continuare pozitiva, asta se va reflecta in alegeri.

Altfel spus, sondajul de opinie masoara o situatie relativa, valabila intr-un anume moment, campania electorala va conta, cea formala, atunci cand vor avea loc alegeri. Dar nu stim cand vor avea loc alegeri parlamentare, la termen, ar trebui sa fie la inceputul lunii decembrie, dar pot fi amanate constitutional inca trei luni de zile si daca va exista un al doilea sau un al treilea val de epidemie, e probabil sa se intample asta.

Trebuie sa spun ca nu suntem deloc pregatiti pentru alternativele acestea. Din cauza reticentelor pe care le-au avut politicienii, nu avem votul prin Internet, care este o solutie pentru toata lumea, nu numai pentru diaspora, in conditii de genul acesta.

In 15 martie, in Franta au avut loc alegeri locale in primul tur, la inceputul epidemiei, e adevarat, dar foarte multi membri ai comisiilor electorale s-au imbolnavit.

Va deconta Macron decizia ca alegerile sa aiba loc?

Nu e vina lui Macron aici, Macron a vrut sa amane alegerile, presedintele Senatului, care este din Opozitia de dreapta, este cel care i-a cerut acest lucru.

Exista posibilitatea sa i se reproseze, dar de atunci s-a stiut ca el a vrut sa amane, e o discutie publica, si a fost sfatuit sa nu o faca. De altfel, Senatul francez, care este o Camera atipica - reprezinta alesii locali - nu a votat luni nici planul de iesire din criza al Guvernului.

Adunarea Nationala, unde macronistii sunt majoritari, va conta. Alegerile locale ar fi dus si la schimbarea componentei - nu imediat, dar intr-un timp destul de scurt - la schimbarea componentei Senatului. Senatul francez se reinnoisete o data la trei ani si se reinnoieste cu o treime, prin acesti alesi locali.

Deci daca ai alesi locali si partidul lui Macron nu are, nu a avut cand, vei avea si majoritate in Senat.

Macron si Etienne Philippe au castigat de fapt; intr-o tara asa de complicata ca Franta, 10 procente nu sunt deloc de neglijat. Mandatul presedintelui e de cinci ani si practic presedintele poate sa aiba majoritate parlamentara. Nu e cazul Romaniei.

In Romania avem o coabitare, de data asta intre Executiv integral, adica intre ambele parti ale Executivului si Parlament, si aceasta coabitare va crea foarte multe dificultati, de aici si obsesia alegerilor anticipate, care ar fi rezolvat aceasta problema.

Alegerile anticipate nu mai sunt posibile, deci trebuie gestionata situatia. Guvernul este minoritar si oricand poate pica, dupa 15 mai.

De altfel, PSD a si anuntat o motiune de cenzura.

Motiunea de cenzura ar putea avea loc la sfarsitul lunii mai sau la inceputul toamnei. Aparent, se misca incetul cu incetul, pentru ca, nu-i asa?, epidemia nu s-a incheiat si atunci nu e sigur ca nu ar avea de pierdut.

In plus, presedintele Iohannis nu are niciun motiv sa isi schimbe punctul de vedere, adica sa schimbe guvernul si am intra in situatia din februarie, cand aveam un guvern interimar, care a reusit sa pregatesca prin acele ordonante de urgenta atat de criticate masuri contra pandemiei, instrumentele pentru a putea face achizitii, pentru a putea combate epidemia. Situatia asa nu ar fi nici pe departe foarte buna, pentru ca in starea de alerta - am citit OUG 21/2004, care legifereaza starea de alerta - se guverneaza prin ordonante de urgenta.

Aici nu am niciun fel de dubiu, ordinantele de urgenta sunt legi, au statut de lege, intra in Parlament unde, prin procedura rapida, pot sa fie modificate. Cum sa lipsesti un guvern, in conditii de urgenta, de instrumentul care a fost creat pentru conditii de urgenta?

Guvernul liberal a gestionat destul de bine criza sanitara, daca ne uitam inspre cum fac fata spitalele. Totusi, PNL a scazut.

La dezastrul care exista si care era in mare masura o mostenire si nu numai a guvernului precedent, ci a tuturor guvernelor si a unei politici gresite, s-a descurcat, da. Eu nu cred ca putem vorbi despre o prabusire, 3,7% nu e o prabusire.

Parerea mea este ca PNL era supralicitat in sondaje, din cauza alegerilor prezidentiale si a imaginii presedintelui. PNL coboara, daca vreti, la nivelul normal, avand in vedere capacitatea de organizare, ramane primul partid si la o diferenta mai mare de 10 procente fata de PSD.

Practic, spuneti, se face un transfer de credibilitate de la presedinte la PNL.

Categoric. S-a vazut deja asta, ginditi-va la alegerile europene, cand a fost si referendumul care le-a prezidentializat, din mai 2019. PNL-ul a fost plebiscitat, pentru ca era vorba despre referendumul lui Klaus Iohannis.

Cred ca transferul se poate face si PSD va incerca sa il impiedice. Spun asta strict tehnic: este normal ca Opozitia, care este majoritara in Parlament, sa incerce sa limiteze sansele adversarilor sai. Atacul va fi concentrat asupra lui Klaus Iohannis si doar dupa aceea asupra Guvernului si a lui Ludovic Orban.

In aceeasi grila politica putem citi si miscarea inversa, atacurile lui Klaus Iohannis la adresa PSD? Speta recenta e cea legata de mesajul transmis de presedinte dupa ce Camera Deputatilor a adoptat tacit proiectul privind autonomia Tinutului Secuiesc. A fost un front politic: Klaus Iohannis/PSD.

Klaus Iohannis nu a incetat o clipa sa critice PSD si majoritatea toxica. In fond, si interventia la care va referiti a inceput tot cu o referire la majoritatea toxica si iata ce produce aceasta.

Cred ca a fost o declaratie politica, dar nu a fost doar de politica interna. Referirea la Viktor Orban, a carui influenta in Transilvania, in zona maghiara, a crescut foarte mult, face ca aceasta discutie sa se poarte intr-un context mai larg. Ati vazut ca Viktor Orban a reactionat si el, a reactionat prudent, dar stim - si cazul Ditrau este un exemplu foarte bun - ca influenta culturala, ideologica, propagandistica a Guvernului de la Budapesta in randul maghiarilor din Romania este imensa acum si ideile care circula la Budapesta circula si in aceasta zona si ele sunt profund iliberale.

Cazul Ditrau ne arata foarte bine acest lucru, o sa-mi spuneti ca astfel de comportamente iliberale ar putea exista si in zone locuite majoritar de romani. E posibil, dar totusi nu am avut nicaieri o manifestare de genul aceasta.

E o problema legata de fricile induse prin mediile de informare de la Budapesta in randul populatiei maghiarofone din Romania. Spun populatie maghiarofona, pentru ca e aceasta disputa, daca secuii sunt sau nu maghiari, eu cred ca in momentul de fata sunt mai maghiari decat maghiarii, dar asta e o alta discutie.

Ati spus ca a rectionat prudent. Eu ma gandeam la o atitudine cumva isteata, a vrut sa arate ca el nu e provocator. Aceeasi atitudine a avut-o fata de UE zilele trecute, cand a recomandat popularilor europeni sa isi vada de criza si salvarea vietilor, fiecare in tara lui, nu de provocari politice.

Nu uitati ca aceasta situatie conflictuala este ceva mai veche. Deja saptamana trecuta ambasadorul nostru la Budapesta, domnul Lazurca, a avut o postare pe retelele sociale in sprijinul unui parlamentar de opozitie, care a fost atacat intr-un mod neparlamentar, si ministrul de Externe maghiar nu a precupetit niciun efort ca sa il atace nediplomatic pe ambasadorul roman.

Si al doilea lucru. Atunci cand se implineau 10 ani de parteneriat strategic intre Romania si Republica Moldova, presedintele Iohannis a anuntat un ajutor. Ungaria nu pregatea niciun fel de ajutor pentru Moldova, dar a doua zi ministrul de Externe s-a prezentat la Chisinau cu un ajutor simbolic, ceea ce arata o atitudine clar ostila fata de Romania.

Stim foarte bine relatiile foarte bune dintre Guvernul de la Budapesta si cel de la Moscova si trebuie sa privim in acest context.

De asta nu as pune doar in cheie electorala declaratia lui Klaus Iohannis, chiar daca exista, evident, si o dimensiune electorala.

Lumea uita toate aceste lucruri in Romania, se infierbanta, vorbeste de nationalism. Eu cred ca acuzatia de nationalism la adresa lui Klaus Iohannis este neavenita, pe de o parte, pentru ca vorbim despre un politician de origine germana, pe de alta parte, pentru ca nimic din ceea ce a facut pana acum nu indica asa ceva.

In schimb, acuza de nationalism la adresa lui Viktor Orban se poate face fara niciun fel de evitare.

Vorbim despre nationalism si vorbim despre o interventie masiva in Transilvania. Ganditi-va la ajutoarele economice pentru maghiarii din Transilvania, ele se adreseaza maghiarilor, nu cetatenilor romani si asta este deja o interventie absolut neprietenoasa.

Iar Viktor Orban are o miza destul de mare. Pe de o parte, a pierdut Budapesta la ultimele alegeri, iar pe alta parte are de livrat un narativ pentru comemorarea a 100 de ani de la Trianon.

Si mai e ceva, dincolo de Trianon. Viktor Orban gandeste in termeni strategici de lunga durata, el este in continuare convins ca, cu sprijinul electorilor maghiari din Transilvania, va reusi sa isi pastreze majoritatea si daca, prin absurd, Uniunea Europeana dispare, toate angajamentele internationale dispar, deci orice este posibil.

Nu suntem nici pe departe intr-un moment relaxat. Eu sunt un eurooptimist, cred ca Uniunea Europeana poate sa iasa din criza intarita, dar a intrat in criza intr-o dezordine clara. Klaus Iohannis a fost unul dintre putinii politicieni europeni, impreuna cu Macron, care au avut referenta permanenta la Europa. Altii au fost critici la adresa Europei.

I-ati pus in oglinda, ca tip de lideri. Ce tip de lider politic se va naste din aceasta criza - cel autoritar, Viktor Orban, sau, din contra, va fi relegitimat liderul de factura liberala, democratica?

E greu de spus. Motivul pentru care ma refer foarte des la Olanda si Suedia este pentru ca aceste tari democratice, cu democratii parlamentare consolidate, au reusit sa gestioneze criza fara limitari ale drepturilor.

Celelalte tari nu au reusit asta, in principal din cauza presiunii sistemului medical, care se simtea sub asediu. Dar starea de urgenta din Romania a existat si in Italia.

In Franta starea de urgenta este doar sanitara, au o alta legislatie si de aceea s-a prelungit. Practic, masurile de deschidere acolo nu intra in contradictie cu starea de urgenta sanitara, care vizeaza protectia sistemului de sanatate francez.

Personal, cred ca guvernele democratice si liderii liberali s-au descurcat mai bine decat cei autoritari, care in general au avut tendinta sa acopere situatia. In Ungaria, de pilda, mortalitatea la 100.000 de locuitori e foarte mare. Numarul de infectari si mortalitatea sunt mici, dar proportia celor care mor, din numarul total de infectari, este foarte mare.

Ca urmare, privind situatia generala, eu cred ca liderii liberali au iesit intariti. Merkel e vazuta ca un lider care a reusit, cu cumpatare, sa treaca Germania prin criza. Cred ca Klaus Iohannis s-a descurcat absolut onorabil si el.

Olanda si Suedia, chiar daca au un numar mai mare de cazuri, sunt gata sa castige pariul cu imunizarea colectiva si toate lucrurile astea ne arata ca democratiile sunt superioare regimurilor autoritare.

Vedeti situatia medicilor care sar de la etaj in Rusia si care pun in evidenta situatii foarte grave. In Rusia e un numar enorm de contaminari pe zi.

Liderii autoritari au si fost indusi e eroare de informatiile pe care le-au primit, pe cata vreme liderii democratici, obisnuiti sa se consulte mai mult, au stiut sa ia deciziile mult mai justificat.

Uniunea Europeana, asadar, va iesi intarita din aceasta poveste? Poate cu puteri sporite, pentru ca stim ca politicile de sanatate sunt nationale? Ar putea iesi si slabita? I s-a reprosat din capul locului lipsa de solidaritate, imediat speculata de Rusia, China.

Lipsa de solidaritate e a guvernelor, nu a Uniunii Europene. Comisia nu are mandat in ceea ce priveste politicile sanitare, guvernele au decis unul dupa altul sa inchida tarile si spatiul Schengen, ceea ce a fost o lovitura grava data valorilor europene si va fi dificila redeschiderea, dar sa speram ca in iunie spatiul Schengen sa functioneze.

Cred ca, din punct de vedere economic, Uniunea Europeana e mult mai intarita pentru a actiona.

Chiar daca deciziile se iau greu, se merge pe linia buna, deja intalnirea ministrilor din zona euro a aprobat la inceputul lunii aprilie un plan de ajutorare si se va merge in aceasta directie.

Va depinde mult de statele membre. Nu uitati ca Ungaria nu a iesit bine din criza asta din punct de vedere european, pentru ca intarirea excesiva a pozitiei lui Viktor Orban a fost puternic criticata.

FIDESZ e un partid cu nuante nu anti-europene, ci suveraniste foarte evidente, pentru ca e bine sa facem diferenta: Viktor Orban nu a spus niciodata ca Uniunea Europeana trebuie sa dispara, ci ca statele trebuie sa joace un rol important in interiorul UE.

Lovitură pentru Clotilde Armand. Primărița Sectorului 1, trimisă în judecată în ziua în care și-a depus candidatura pentru un nou mandat

Procurorii au anunțat joi, 25 aprilie, trimiterea în judecată a primăriței Sectorului 1, Clotilde Armand, pe care o acuză de ”folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”. Ea...

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...