Cum a fost jefuit Mihai Viteazul in palatul princiar de la Alba Iulia. Istoria de 500 de ani a uriasei cladiri monument istoric FOTO VIDEO

Palatul principilor ardeleni din Alba Iulia, cladire monumentala, lunga de aproape 100 de metri, a trecut de-a lungul timpului prin multe transformari. In acest palat si-a avut resedinta intre 1 noiembrie 1599 si 19 august 1601 si Mihai Viteazul. In viitorul apropiat va fi deschisa publicului pentru vizitare.

Initial a fost resedinta episcopala si sediu al unei scoli capitulare, cladirea avand, in acea vreme, o forma dreptunghiulara. Treptat, edificiile palatului au fost grupate in jurul a trei curti interioare spre care sunt deschise lungi coridoare cu arcade. In folclorul local, cladirea este cunoscuta ca si locul de la "coada calului" pentru ca in fata este amplasata statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul.

Boierul Mihai Viteazul, jefuit la Alba Iulia

Pana sa ajunga domn al celor trei Tari romanesti, Mihai Viteazul a trebuit sa treaca de doua ori prin Alba Iulia. Prima data, in 1592, ca fugar, dupa ce luase parte la un complot boieresc. Cronicarul Szamoskozy ne relateaza o intamplare hazlie din acea perioada: "boierul roman a stat ascuns aici, in Ardeal in 1592, la curtea lui Sigismund (Bathory-n.r.) timp de doua saptamani, timp in care Balthazar Bathory, varul principelui, i-a furat toate lucrurile", se spune in lucrarea lui Ioan Craciun, "Cronicarul Szamoskozy si insemnarile lui privitoare la romani (1566-1608)".

Domnitorul si-a mai petrecut Craciunul si Anul Nou de la 1600, in Palatul Principilor din Alba Iulia, care a devenit resedinta sa. Titulatura considerata cea mai completa a aparut la Alba Iulia, la data de 6 iulie 1600: "Io Mihai Voievod din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si a toata Tara Moldovei".

Un ansamblu realizat in jurul unor curti interioare, Palatul cu 250 de incaperi inregistreaza cinci secole de existenta cu modificari, refaceri si adaugiri pana in secolul XVIII. Cladirea i-a gazduit pe principii Transilvaniei, in perioada in care Alba Iulia a fost, timp de 143 de ani, capitala Principatului autonom al Transilvaniei. Odata cu cucerirea Transilvaniei de catre austrieci, Palatul a fost transformat in cazarma si a ramas cu acest statut timp de 300 de ani.

La mijlocul secolului al XVI-lea, cand Alba Iulia devine capitala Transilvaniei (1550), regina Isabelle si fiul sau Sigismund (1556-1571) refac din temelie aceasta cladire, care era la acea vreme intr-o avansata stare de degradare. De asemenea, sub Bathoresti (1571-1599), palatul a fost extins, folosindu-se mesteri italieni.

Distrus dupa uciderea domnitorului

Dupa uciderea lui Mihai Viteazul, armatele lui Basta au distrus palatul princiar, care va fi refacut abia in timpul principilor Gabriel Bethlen (1613-1629) si Gheorghe Rakoczi I (1630-1648). Sub Rakoczi I, la modificarile anterioare (amplasarea palatului cu una din laturi pe zidul de incinta, construirea crenelurilor si a acoperisului plat) se adauga un nou etaj, se inlocuieste acoperisul si se amenajeaza incaperile destinate receptiilor.

In interiorul palatului sunt mentionate incaperi luxoase, decorate cu placi de teracota smaltuite, oglinzi de Murano, mobila fina, tapiserii si fresce executate de pictori straini. In timpul principelui Rakoczi I s-au construit incaperi pentru petreceri avand la usi si ferestre ancadramente si colonete. Tot atunci, au fost angajati gradinari pentru parcurile principesei si curtii. In palat se mai afla o sala de audiente placata cu ceramica si o sala de mese.

In anul 1642 dieta Transilvaniei hotaraste construirea unei noi sali a dietei in curtea a III-a, aproape de apartamentele princiare, cu peretele spre nord, catre piata cetatii, prevazuta cu o scara de acces dinspre catedrala romano-catolica, inzestrata cu coloane si un acoperis special.

Geamuri de cristal si oglinzi de Murano

O descriere interesanta o avem de la calatorul turc Evliya Celebi, cel care in anul 1662 insotea expeditia turco-tatara care a devastat si incendiat palatul: "Deasupra zidului dinspre sud al cetatii, cu fata spre campie se afla palatul nespus de frumos al crailor; toti peretii si toate usile lui erau zugravite in fel de fel de culori si toate coloanele erau impodobite cu granit verde si marmora de Semakus. Toate ferestrele aveau ramele de bronz si erau incadrate cu geamuri de cristal si oglinzi de Murano, iar podeaua era acoperita cu un fel de mozaic de India, cu pietre captusite cu marmura fina. In diferite incaperi de jos si de la etaj se gasesc bazine, rezervoare cu apa si sipote, din care tasneste apa curata".

In anii 1658, 1661 si 1662, armatele turco-tatare devasteaza si incendiaza palatul. Ultimul principe al Transilvaniei, Mihai Apafy, a incercat sa faca reparatiile necesare, dar n-a reusit decat in mica masura. Dupa anul 1700 austriecii il repara, fiind folosit la inceput, ca resedinta a unei comisii autriece insarcinata cu stabilirea impozitelor, organizarea minelor si a monetariei din Alba Iulia, iar dupa aceea cladirea a fost transformata in cazarma. In fata palatului princiar se gasea la mijlocul secolului al XVII-lea stalpul infamiei, de care erau legati si expusi oprobriului public cei condamnati pentru diferite infractiuni.

Lucrari de restaurare la corpul principal

In prezent, sunt derulate lucrari de restaurare si valorificare la corpul principal al palatului prin cadrul unui proiect finantat cu peste 20 de milioane de lei din fonduri europene. Functiunile propuse prin proiectul amintit sunt culturale si sunt considerate de specialisti potrivite atat pentru cladire ca monument istoric, cat si pentru a atrage un numar cat mai mare de turisti. In primul rand, se doreste amenajarea unui Muzeu al Principatului Transilvaniei.

Se vor avea in vedere atat etapele de constructie a cladirii, cat si picturile valoroase din epoci diferite care pot fi conservate in situ. Pe termen lung, proiectul va aduce un plus de valoare pe toate planurile, de la serviciile culturale, comerciale, de turism, alimentatie publica, in plan local, si ulterior la dezvoltarea economica si culturala pe plan judetean, regional si national. In viitorul apropiat, cladirea istorica, isi va deschide portile vizitatorilor ca Muzeu al Principatului Transilvaniei.

S-a scris istorie la WTA Madrid. Jucătoarea care a egalat performanța fantastică a Simonei Halep

Tenismena americană Cori Gauff, locul 3 mondial, a reușit joi o victorie de senzație în turul secund al turneului WTA 1000 de la Madrid. În vârstă de 20 de ani, Cori Gauff a bifat o...

Descoperire macabră în curtea Spitalului din Vaslui. 13 schelete, găsite în timpul unor săpături

Stupoare la Vaslui, în curtea spitalului nr. 2. În timpul efectuării unor săpături pentru realizarea unor lucrări de excavare, au fost descoperite mai multe schelete umane. Au fost...