Cand poate fi suspendat Ponta? Presedintele poate sesiza CCR Interviu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Marti, 16 Iunie 2015, ora 07:30
17423 citiri
Cand poate fi suspendat Ponta? Presedintele poate sesiza CCR Interviu
Foto: Facebook/ Claudiu Dinu

Plecand la Baku fara mandat de la presedinte, premierul a angajat fara drept politica externa a Romaniei si a incalcat decizia CCR care stabileste impartirea atributiilor de politica externa intre Presedintie si Guvern, afirma lectorul universitar Claudiu Dinu, fost consilier prezidential pe probleme juridice.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Claudiu Dinu a aratat ca presedintele Iohannis ar putea sesiza CCR pentru existenta unui conflict de natura constitutionala: "Daca nu respecti hotararile CCR, eu mi-am pus de multe ori problema de ce nu intram si in zona penala. Pe un abuz. In cazul judecatorilor, nerespectarea deciziilor CCR e abatere disciplinara grava."

Fostul consilier prezidential a comentat proiectele de modificare a Codului Penal si de Procedura Penala si a explicat de ce unele dintre ele sunt de-a dreptul ilare, dar bine tintite: "cred ca sistemul legislativ nu va rezista pana la capat. (...) Vor spune pana la urma ca nu a fost rapid si pe sub masa, a fost cu consultarea institutiilor implicate, deci se poate vota."

In privinta comisiei speciale initiate de Calin Popescu Tariceanu, Caludiu Dinu a apreciat ca aceasta este inutila pentru ca isi propune un demers neconstitutional.

Premierul a plecat la Baku fara sa-l instiinteze pe presedinte. Potrivit Constitutiei, ar fi trebuit sa o faca, eventual sa ii ceara acordul?

Dl Ponta a primit o invitatie in calitate oficiala de premier. Cand te duci intr-o asemenea calitate, angajezi politica externa a tarii. CCR a transat impartirea atributiilor in domeniul politicii externe: ea e facuta de presedinte, iar Guvernul are un rol tehnic de a aplica ceea ce presedintele il mandateaza sa faca.

Deci premierul ar fi trebuit sa ceara mandat de la presedinte pentru aceasta deplasare, chiar daca era vorba despre un eveniment sportiv. Din cate inteleg nu a existat acest mandat, deci s-a incalcat o decizie a CCR. Vad ca presedintele nu are nicio reactie.

Ce reactie putea avea?

Nu dau solutii, dar poate se gandeste la un demers la CCR.

Conflict intre puteri?

Posibil. CCR probabil ar constata ca a fost un conflict de natura constitutionala, nu s-au respectat atributiile, premierul a angajat Romania in politica externa peste presedinte.

Si sanctiune nu exista.

Daca nu respecti hotararile CCR, eu mi-am pus de multe ori problema de ce nu intram si in zona penala. Pe un abuz. In cazul judecatorilor, nerespectarea deciziilor CCR e abatere disciplinara grava. De ce sa nu extindem si la alte categorii aceste efecte? Altfel inseamna ca nu are rost sa mai trecem pe la Curte.

Procedurile la CCR nu trebuie evitate. Si noi pateam asa, daca sesizam Curtea, ni se spunea ca suntem in razboi cu Ponta. Nu, folosesti un instrument legal prin care ceri CCR sa spuna cum se aplica legea si Constitutia. Nu esti un presedinte conflictual daca folosesti niste demersuri pe care legea ti le pune la-ndemana.

Presedintele nu l-a putut suspenda pe Victor Ponta pentru faptele deja in ancheta pentru ca ele au fost comise in afara mandatului. Daca va fi trimis in judecata pentru aceste fapte, presedintele il va putea suspenda?

Articolul 109 din Constitutie vorbeste despre raspunderea ministeriala. Din punctul meu de vedere, si suspendarea facultativa, din momentul inceperii urmaririi penale, si cea de drept, din momentul trimiterii in judecata, sunt aplicabile numai pentru fapte comise in calitatea de ministru.

Deci nu exista nici la trimiterea in judecata posibilitatea suspendarii pentru fapte comise in afara functiei?

Nu. Am mai avut cazurile Fenechiu si Dragnea. Ne-am pus si noi problema la momentul respectiv, dar ne-am uitat bine in texte, in doctrine si e vorba numai despre fapte comise in timpul mandatului.

Avem in Parlament 22 de proiecte de modificare a legislatiei penale. Chiar daca ritmul propus initial pentru adoptarea lor pare sa fi slabit, ele au ramas. Despre ce modificari vorbim?

Sunt trei categorii de modificari. Unele trebuie facute pe textele declarate neconstitutionale din Coduri. Acele texte nu mai exista si trebuie intervenit legislativ pentru a le inlocui.

Apoi, anumite institutii pot fi imbunatatite. De exemplu, in cazul conflictului de interese. Avem un proiect de abrogare, ceea ce e o extrema. Dar poate infractiunea ar putea fi regandita, reformulata, poate fi facuta o modificare corecta tehnica in pas cu realitatea, pentru ca sunt unele probleme, mai ales in domeniul privat.

Dar aceasta nu e o lege de vanzare a pantofilor de plastic, e o lege mare, fundamentala, care a fost gandita si functioneaza ca un tot. Daca intervii fara specialisti, poti sa strici tot sistemul. Numai asa se pot face modificari, nu pe interese politice sau pe o vointa heirupista.

Si a treia categorie de modificari?

Sunt cele tintite. Vorbeam de conflictul de interese, avem un proiect de abrogare, nu de modificare. Asta inseamna ca toti cei acuzati de aceasta infractiune vor scapa. Prin dezincriminare se inchide dosarul si, chiar daca a doua zi dupa ce ai abrogat vii cu o alta reglementare a conflictului de interese, raman scapati.

Ma uitam pe chestiunea arestarii preventive. In actualul cod avem suspiciune rezonabila, ei zic sa existe indicii ca ai savarsit o fapta penala. Sunt ilari. Suspiciunile rezonabile sunt o aplicare a Conventiei Europene a Drepturilor Omului. E o reglementare europeana.

La momentul inceperii anchetei nu poti sa ai mai mult decat o suspiciune rezonabila. Procurorul nu are cum sa-i demonstreze judecatorului in acest moment al anchetei ca exista probe, ele apar pana la sfarsitul procesului.

Si o sa avem surprize pe la comisii, cand vor fi trimise cereri de incuviintare a arestarii si o sa se spuna: pai nu au probe, nu sunt indicii temeinice! De aceea si spun ca modificarile acestea sunt tintite.

Vi se poate spune ca pe suspiciune rezonabila au stat in puscarie oameni ulterior achitati. Si e deja celebru cazul Rarinca.

In arest preventiv nu se poate sta decat pe suspiciune rezonabila. Dna Rarinca a fost achitata, ceea ce inseamna ca s-a gresit in privinta adevarului judiciar. Daca o persoana juridic nevinovata sta nu 6 luni, ci o ora in arest preventiv e grav. Mai exista cazuri de genul acesta nu numai dna Rarinca, un caz mediatizat.

In toate aceste cazuri, CSM trebuie sa clarifice situatia si, daca se gaseste vinovatie, ea trebuie sanctionata. Dar atentie, e posibil ca adevarul judiciar sa difere de cel faptic. Adevarul judiciar se bazeaza pe niste probe care exista sau nu la dosar. Judecatorul ia decizia in baza lor. E posibil ca tu sa fii vinovat, dar probele sa nu fie stranse la dosar si atunci juridic nu esti vinovat.

Deci e posibil sa fie achitat si un vinovat?

Da, e posibil. Dar faptul ca o persoana sta arestata, desi e achitata, nu inseamna ca textul legii e gresit, ci deciziile luate in dosar sunt gresite. Magistratii aplica legea si daca nu o aplica asa cum trebuie sunt parghii care trebuie aplicate, inclusiv despagubiri pentru persoana in cauza.

In privinta arestarilor vorbim de suspiciuni, dar nu se discuta deloc despre o problema grava. Conditia arestarii preventive e sa prezinti pericol public. Nu il defineste nimeni. Si avem situatii cand judecatorul motiveaza solutia prin faptul ca lasarea in libertate ar crea impact negativ in media, in opinia publica, neincrederea oamenilor in justitie. Aici s-a depasit cu mult. Justitia nu se face cu opinia publica.

Si cum ar trebui definit pericolul public?

Asta ar trebui discutat cu specialistii. Sigur ca ai pericol public cand e vorba despre acte de violenta sau incerci sa distrugi, sa ascunzi probe, sa influentezi martori. Sau cand impactul infractiunii e mare. Dar sa nu ajungem totusi la asemenea motivari.

Si intr-un caz de coruptie cum evaluezi pericolul social?

In concret, fata de persoana respectiva. Daca incearca sa ia legatura cu ceilalti paticipanti, martori, daca are in subordine institutii care furnizeaza informatii, inscrisuri. Sau, avand in vedere ca urmarirea penala e nepublica, nu poti sa iesi sa critici procurorul, sa pui probele pe o retea de socializare.

Trebuie sa analizezi de la caz la caz, nu la modul general. Sigur ca e riscant sa incastrezi judecatorul in 5 situatii in care sa aresteze preventiv. Dar o discutie care sa aduca niste mici calibrari se poate face si ar fi bine venita.

Se discuta despre modificarea legii raspunderii magistratilor. E nevoie de modificare?

Legea merge pe ideea corecta ca persoana care a suferit o eroare judiciara nu se adreseaza direct judecatorului, ci statului, statul plateste despagubirea si regreseaza impotriva judecatorului. Dar in ce conditii poate regresa?

Daca judecatorul a actionat cu grava neglijenta sau rea credinta. Acestea trebuie consemnate intr-o hotarare discipliniara a CSM. O neglijenta simpla nu angajeaza raspunderea judecatorului. Poate ar fi necesara o mai concreta definire a neglijentei grave.

O problema este limitarea la un an a termenului in care statul poate actiona un judecator pentru a recupera despagubirea. Poate ar fi necesara prelungirea acestui termen.

Dar nu trebuie sa existe raspunderea directa a magistratului fata de petent si nici nu trebuie sa flexibilizam foarte mult conditiile in care magistratul raspunde efectiv cu banii din buzunar. Pentru ca exista riscul sa ajungem la sicana si abuz de drept.

Calin Popescu Tariceanu vrea sa faca o comisie pentru evaluarea democratiei si a statului de drept. Ce efecte poate avea?

Iar intram intr-o zona ilara. CCR a stabilit deja. Camerele au dreptul sa infiinteze comisii, permanente sau speciale temporare. Dar ele nu pot ancheta un cetatean si in fata lor nu poate fi chemat un magistrat sa-l intrebi cum isi desfasoara activitatea pentru ca se incalca separatia puterilor.

Dar daca faci o comisie care, sub alta titulatura, ancheteaza de fapt cum merge Justitia, inseamna sa intri pe actul magistratului ca sa-l verifici. Dar nu poti face asta, ti-a spus CCR. De ce o faci? Politic poate insemna ceva, poti genera reactii, dar tehnic juridic nu ai ce sa faci cu ea, pentru ca e neconstitutional.

Va asteptati ca asaltul asupra Justitiei sa aiba pana la urma succes?

Cred ca va avea un mic succes. Cutitul a ajuns la os. Cred ca nu vor mai conta nici reactiile ambasadelor si ca se interveni prin modificari. Sper sa se faca cu specialisti, pentu ca altfel se va da peste cap tot sistemul judiciar. Dar cred ca sistemul legislativ nu va rezista pana la capat.

CSM a dat aviz negativ, iar Gabriel Oprea a amenintat cu ruperea coalitiei daca legile penale vor fi modificate pe furis.

Hai sa vedem concret cand se va ridica manuta! Iar avizele negative sunt consultative. Vor spune pana la urma ca nu a fost rapid si pe sub masa, a fost cu consultarea institutiilor implicate, deci se poate vota.

La CCR a ajuns din nou cazul Sova - episodul al treilea. De aceasta data, liberalii sunt nemultumiti de reluararea votului, care a dus la alt rezultat decat cel din 25 martie. Ce ar putea urma?

CCR a declarat hotararea precedenta neconstitutionala, dar nu a spus pasul urmator: ce trebuie facut, reinterpretat sau reluat votul? Prima hotarare a fost declarata neconstitutionala, nu mai exista...

Dar votul din 25 martie nu a fost invalidat. Cu el ce facem?

Votul face corp comun cu hotararea desfiintata. Se poate spune ca senatorul a dat votul gandindu-se la o prevedere legala in vigoare la momentul respectiv si despre care credea ca sa aplica. Actul e guvernat de legea in vigoare la momentul cand e facut.

Sincer nu cred ca CCR va da castig de cauza celor care au atacat ultima hotarare si va invoca argumentul ca votul e suveran, iar raspunderea e politica.

Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
#Ponta Iohannis Baku, #Ponta urmarire penala, #modificare coduri penale , #Klaus Iohannis