O tara a societatii - Romania, pe locul trei in Europa la bolile psihice

Vineri, 20 Septembrie 2019, ora 15:26
6428 citiri
O tara a societatii - Romania, pe locul trei in Europa la bolile psihice
Foto: Arhiva Pixabay

Bolile psihice care apar tarziu se datoreaza si nelinistii cu viata ta, invidiei, dorintei de a avea mai mult decat ai, urii de sine si de altii, pacatului ascuns, cuibarit adanc in fiinta inerta.

Nu a suparat pe nimeni, nu l-a suparat nimeni. Intr-o dimineata de iarna a plecat de acasa, fara sa-l simta sotia si copiii, imbracat intr-o haina subtire, doar cu papuci in picioare. La Gara de Nord s-a urcat intr-un tren si a coborit la Sinaia, iar de aici a urcat la Cota 1400. Dupa cateva ore l-au gasit salvamontistii. Era aproape inghetat, cu picioarele vinete. L-au coborat in Sinaia si abia aici a realizat unde este, dar nu isi amintea nici cum si nici de ce plecase de acasa, in toiul iernii, aproape dezbracat. Nu avea sa afle nici peste ani, pentru ca nu avea ce: nu avusese niciun motiv.

"Ajuns acasa, m-am speriat foarte tare. Imi era rusine sa ma uit in ochii sotiei si ai fetelor, erau si ele maricele, intelegeau, acum una e arhitecta, iar cealalta a terminat Artele Plastice. Imediat am venit aici (la Spitalul clinic de psihiatrie prof. dr. Alexandru Obregia din Bucuresti - n.red.) si m-au internat pe loc.

Atunci m-au tinut o luna, cel mai rau era ca nu puteam sa dorm, ma trezeam si aveam halucinatii, mintea o lua razna. Acum ma internez de cate ori simt ca se apropie pericolul sa ma posede boala. In rest, iau tratamentul prescris. O sa-l iau toata viata".

E un barbat in floarea varstei, bine facut, excesiv de politicos, nimic nu arata ca sufera de schizofrenie paranoida. Nu are fracturi de logica sau lipsa de discernamant atunci cand stau de vorba cu el. Stie o sumedenie de lucruri, are o viata de familie normala si lucreaza ca inginer constructor. In fiecare an, de sarbatorile Craciunului si ale Pastelui, imi trimite mesaje cu urari de bine.

Noaptea nu e pentru dormit, e pentru durere

Se plimba aproape tot timpul pe culoarul de la etajul 1 al Sectiei a II-a Psihiatrie a Spitalului Obregia. E un barbat masiv, la vreo 40 de ani, cu o privire a carei blandete pare a fi turnata in ceara.

De cate ori trece pe langa un pacient, ii cere o tigara, desi are mereu la el un pachet intreg. Atunci cand primeste, se inclina si multumeste: "cu plecaciune, draga domnule".

"M-a parasit cand am terminat anul trei de facultate, spune, era iubita vietii mele, draga domnule. A fugit cu domnul profesor de istorie, cred ca acum sunt in Sudan, dar se poate foarte bine sa fie in Singapore, de la politie mi-au ascuns adevarul unde e locatia exacta.

I-am cautat in vara aia in toate statiunile balneare unde ar fi putut sa mearga ei la bai. I-am cautat si in rezervatiile naturale, stiu ca le placeau cocosii de munte, asta o putea deduce oricine din limbajul gesturilor. Oamenii nu m-au ajutat deloc, ba chiar mi-au indicat trasee gresite ca sa ma induca in eroare si sa nu-i gasesc, ii ascundeau de mine, eu le spuneam ca nu le voi face niciun rau, sa-mi zica, dar ei ziceau ca numai la judecatorie se poate rezolva cazul".

Bolnavii din pavilion ii spuneau Luceafarul, nu am aflat de ce. "Ma, Lucefere, il strigau, cum te cheama pe tine azi?". "Pe mine azi ma cheama Inspectorul", le raspundea, pana maine mai vedem.

In realitate, pe bolnav il cheama Constantin V. Cum se plimba aproape tot timpul pe culoar, de la un capat la altul si inapoi, parea ca asta e ocupatia lui. Seara, dupa ce asistenta ii administra doza de pastile, adormea. Insa invariabil, in jurul orei 1 noaptea, se trezea in ghearele unui atac de panica, cutremurat de convulsii, o lua la fuga pe culoar si, dupa cateva ture, se mai linistea.

Mergea la baie, unde era locul de fumat ingaduit de personalul medical, si fuma una dupa alta cateva tigari, tremurand din tot corpul, ca si cum ar fi fost zgribulit de frig. Incercam sa-i vorbesc, sa se linisteasca. Ma privea ca pe un zid. Apoi, cu trupul epuizat, care purta cu el o fata pe care se asternuse o durere de plumb, se tira in camera lui de spital, unde, asezat pe marginea patului, soptea mult timp nu se stie ce.

Ceilalti bolnavi din salon se obisnuisera cu noptile chinuite ale Luceafarului.

Pretul suferintei psihice pe cap de locuitor

Romania se situeaza in prezent pe locul 3 in Europa in ceea ce priveste numarul persoanelor, barbati si femei, care sufera de o boala psihica.

1 din 4 adulti se confrunta cu astfel de afectiuni. Cele mai multe "boli ale sufletului" sunt depresiile, urmate de cazurile de schizofrenie si de cele de tulburare bipolara.

Asociatiile medicilor psihiatri sustin ca in ultimii ani numarul bolilor psihice s-a dublat. Insa Ministerul Sanatatii nu a elaborat si nu a publicat nicio analiza statistica a acestei realitati alarmante. Guvernele PSD au avut cu totul alte preocupari decat acelea de a elabora programe de preventie a cresterii bolilor psihice si de a implementa mijloace de imbunatatire a conditiilor din spitalele de profil.

Desi cercetarea cauzelor generatoare de afectiuni psihice, mai ales din zona bolilor severe, inca aproximeaza, in ceea ce priveste, de pilda, depresiile usoare, necronicizate, programele serioase, functionale permanent prin monitorizarea si asistenta, inclusiv la domiciliu, a persoanelor afectate psihic, ar preintampina multe potentiale victime.

Atunci cand viata ni se impotriveste sau doar credem ca este asa, pentru o buna asezare in propria persoana, ajutorul psihologului si al psihoterapiei sunt vitale. In Romania, psihoterapia este o pasare rara pentru persoanele cu afectiuni psihice: acestea apeleaza fie exclusiv la tratamente antidepresive, fie, in nu putine cazuri, le combina cu ceaiuri sau cu alte leacuri de la Plafar.

Cum stam cu psihologii? Cei mai multi, pe langa munca din policlinici, lucreaza la cabinete particulare. Au ei, in aceasta situatie, randamentul, deschiderea, calmul, capacitatea de a asculta pacientul? Au ei concentrarea de a urmari firul rosu al demersului prin care sa incerce sa descalceasca meandrele unei fiinte care isi scapa siesi, asadar, atat de fragile? Cu siguranta, nu.

Tocmai de aceea, se stie ca un psihoterapeut prost pregatit ori inlemnit in rutina face mai mult rau pacientului, ii acutizeaza boala, in loc sa i-o dezlege.

De multe ori, traumele suferite in copilarie, de la violuri la atmosfera din familie ori la despartirea parintilor (si, mai nou, din lipsa unui parinte sau a amandurora plecati la munca in strainatate), se manifesta tarziu, in adolescenta sau chiar la maturitate.

De aceea, se spune ca "toata viata adultului e o ispasire a copilariei".

Dar bolile psihice care apar tarziu se datoreaza si nelinistii cu viata ta, invidiei, dorintei de a avea mai mult decat ai, urii de sine si de altii, pacatului ascuns, cuibarit in fiinta inerta.

Revenind la nevoia de psihologi, la spitalele de psihiatrie exista, in medie, un singur psiholog la 80 de pacienti. E de la sine inteles ca doar cazurile grave se afla in atentia lor. E o culpa a sistemului de sanatate din Romania, dar, trebuie sa recunoastem, nu in exclusivitate. Aici e vorba si de educatie si de autoprotectie.

Inchei cu o realitate dincolo de numere si statistici, pentru ca acestea nu exista. Este vorba de rusine. De rusinea oamenilor ca sunt bolnavi: nu de ficat, de inima, de rinichi, de prostata etc., ci de o boala psihica.

Oamenii care trec printr-o depresie se feresc sa-i stie colegii de serviciu, prietenii, uneori chiar si familia. Se trateaza "dupa ureche", apeleaza la Internet si afla ca exista in prezent un panaceu, in special pentru episoadele depresive: fie Xanax, fie Rivotril. Pastilele se elibereaza doar cu reteta de la medicul curant, dar le poti procura, printr-o relatie, de la unii farmacisti, care le vand "pe sub mana".

Ca atunci cand cumparam o bucata de carne, un carton cu oua, o sticla cu ulei, un kilogram de zahar, doua franzele in loc de una. Tot "pe sub mana".

George Arun

Boloş, despre taxa pe boală: "Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu"
Boloş, despre taxa pe boală: "Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu"
Ministrul de Finanţe Marcel Boloş a explicat, joi, 28 martie, că numărul mare de concedii medicale nu asigură sustenabilitatea bugetului asigurărilor sociale. Declarația vine în...
Membru USR, agresat când strângea semnături, în București: ”Au rupt câteva liste, noi vom strânge şi mai multe”
Membru USR, agresat când strângea semnături, în București: ”Au rupt câteva liste, noi vom strânge şi mai multe”
USR anunţă că, miercuri, un membru USR a fost agresat în timp ce strângea semnături în zona Lujerului din Sectorul 6, Bucureşti. ”Ieri, un membru USR a fost agresat în timp ce...
#boli psihice tineri, #boli psihice , #boli