De ce mor romanii de accident cerebral? Explicatii si vinovati Interviu

Mai putin temute decat boli mai mediatizare, precum cancerul sau infractul, accidentele vasculare cerebrale omoara anual in lume 5 milioane de oameni si lasa alte cinci milioane cu grave dizabilitati. Romania este una dintre tarile in care AVC lovesc foarte des si grav.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, prof. univ. Dr. Dafin Muresanu, presedintele Societatii pentru Studiul Neuroprotectiei si Neuroplasticitatii si al Societatii Nationale de Neurologie, explica aceasta situatie prin profilaxia deficitara, stilul de viata nesanatos, dar si prin faptul ca oamenii sunt foarte putin informati si multe boli care favorizeaza AVC raman ani de zile nedescoperite si netratate.

De altfel, exista o incidenta mai mare a bolii in mediul rural.

Totodata, spune doctorul Muresanu, bolnavul care sufera un AVC are sanse mai mici de recuperare decat in alte tari europene din cauza dotarilor inferioare. Lipseste infrastructura necesara tratamentului specific al AVC, in principal unitatile de urgenta neuro-vasculara, apreciaza presedintele Societatii Nationale de Neurologie.

Neurologia face progrese uimitoare, dupa cum ne-a spus in interviul acordat Ziare.com profesorul Muresanu. Regenerarea creierului nu mai este o chestiune SF, ci exista studii pe animale care dovedesc ca aceasta regenerare dupa un AVC este posibila.

Care sunt principalele cauze ale accidentelor vasculare cerebrale?

Putem nominaliza ca principali vinovati: Ateroscleroza; Hipertensiunea arteriala; Bolile cardiace - Fibrilatia atriala, infarctul miocardic, bolile valvulare; Dislipidemia; Diabetul zaharat; Fumatul; Bolile vaselor mari de sange - de exemplu disectia arteriala, care reprezinta una dintre principalele cauze de AVC la tineri; Cauze rare - genetice, vasculite; Varsta inaintata.

Este si stresul una dintre cauzele acestei boli teribile? Alimentatia?

Stresul nu este o cauza directa a AVC, ci mai degraba un factor favorizant sau declansator al altor patologii, de exemplu cresterea consumului de tigari sau de bauturi alcoolice, care pot determina aparitia unui AVC. De asemenea, obiceiurile alimentare proaste contribuie la dezvoltarea factorilor de risc ai AVC, cum ar fi obezitatea, diabetul, hipertensiunea si dislipidemia.

Studiile largi epidemiologice au demonstrat faptul ca aportul ridicat de fructe si legume (cel putin 5 portii de legume sau fructe pe zi) a fost asociat cu un risc scazut de accident vascular cerebral, comparativ cu aportul scazut (3 portii de legume si fructe pe zi).

Riscul de accident vascular cerebral ischemic este mai scazut la persoanele care consuma peste cel putin o data pe luna. Aportul de cereale integrale a fost asociat cu o reducere a bolilor cardiovasculare, dar nu si a AVC.

Exista profesii mai expuse, zone geografice mai expuse riscului de AVC?

Nu s-a demonstrat inca faptul ca anumite profesii ar fi expuse unui risc mai mare de a dezvolta un AVC, decat altele.

Conform datelor WHO (World Health Organization), in fiecare an se inregistreaza in lume aproximativ 15 milioane de cazuri noi de AVC. Dintre acestea, 5 milioane mor, iar alte 5 milioane raman cu diverse grade de dizabilitate. In Europa se inregistreaza aproximativ 650.000 de accidente vasculare cerebrale in fiecare an.

Incidenta AVC in tarile bine dezvoltate este in scadere, in special datorita eforturilor de a reduce tensiunea arteriala si fumatul. Totusi, per ansamblu, rata AVC ramane ridicata si in aceste tari, din cauza cresterii duratei de viata.

Incepand cu anul 2000, s-a remarcat cresterea cu 20% a incidentei AVC in tarile slab si mediu-dezvoltate, comparativ cu tarile bine-dezvoltate. Azi, 2 din 3 pacienti cu AVC provin din tarile slab sau mediu-dezvoltate. Iar explicatia este legata de stilul de viata, fumat, dieta, obezitate, consumul excesiv de bauturi alcoolice, sedentarismul.

De asemenea, se observa cresterea usoara a incidentei AVC in mediul rural, comparativ cu mediul urban, aceasta in principal datorandu-se lipsei unui sistem medical local eficient in profilaxia primara a AVC.

Sunt si copiii expusi riscului de AVC?

Da, dar incidenta la copii este mult mai mica comparativ cu cea a adultilor. La copii, este vorba in principal de boli genetice, care predispun spre o hipercoagulabiliate a sangelui sau spre modificari structurale ale vaselor de sange.

In Romania incidenta AVC-urilor este mai mare decat in alte tari europene. De ce?

Romania face parte din grupul tarilor in curs de dezvoltare. In primul rand, profilaxia primara, adica grija ca un AVC sa nu apara, este deficitara in tara noastra. Stilul de viata cu obiceiuri alimentare mai putin sanatoase, fumatul, sedentarismul, consumul excesiv de bauturi alcoolice determina cresterea incidentei acestei patologii la noi in tara, iar aceasta se datoreaza si lipsei unor campanii sustinute de informare a populatiei.

Bolile care determina aparitia AVC, cum ar fi hipertensiunea arteriala, fibrilatia atriala, dislipidemia, diabetul zaharat, raman de multe ori nediagnosticate, dar chiar si atunci cand sunt diagnosticate pacientii sunt insuficient sau incorect tratati, ca o consecinta tributara in primul rand conditiilor socio-economice si culturale ale pacientilor.

Tensiunea arteriala ar trebui verificata regulat. Se recomanda ca hipertensiunea arteriala sa fie tratata prin modificarea stilului de viata si terapie medicamentoasa individualizata. De asemenea, glicemia si colesterolul sanguin trebuie verificate cu regularitate si tratate corespunzator, initial prin modificarea stilului de viata, ulterior medicamentos.

Se recomanda descurajurarea fumatului si a consumului de bauturi alcoolice in exces. Activitatea fizica regulata, intre 2-5 ore pe saptamana, a fost asociata cu scaderea riscului de AVC si infarct miocardic.

AVC reprezinta o urgenta medicala majora, fiind recomandabil ca toti pacientii cu AVC sa beneficieze de ingrijiri de specialitate multidisciplinare in cadrul unei unitati de urgente neurovasculare. Ar trebui ca sistemele de servicii medicale sa se asigure ca toti pacientii cu AVC acut au acces la servicii medicale si chirurgicale de inalta tehnologie atunci cand acestea sunt necesare.

Organizarea unitatilor de urgente neurovasculare trebuie sa devina o prioritate pentru sistemul medical din tara noastra. Conform ghidurilor europene in vigoare, unitatile de urgente neurovasculare sunt definite ca fiind centre cu dotarea necesara de personal, infrastructura, experienta si programe astfel incat sa asigure metode de diagnostic si de tratament adecvate pentru pacientii cu AVC.

Profilaxia secundara, adica grija ca AVC sa nu se repete, este la fel de importanta ca preventia primara. Tratamentul de preventie imediat va reduce riscul de AVC, dizabilitate si deces. Aceasta presupune controlul si mai riguros al factorilor de risc ai AVC.

Bolnavul care a suferit un AVC are in Romania conditii de recuperare similare cu cele din restul tarilor UE?

Nu, din pacate in Romania recunoasterea AVC ca o problema medicala severa cu impact socio-economic devastator, atat asupra pacientului si a familiei acestuia, cat si asupra economiei tarii, este la inceput de drum. Tratamentul de succes pentru pacientul cu AVC trebuie sa inceapa prin recunoasterea de catre populatia generala cat si de specialisti a faptului ca acesta reprezinta o urgenta medicala.

Lipseste infrastructura necesara tratamentului specific al AVC, si cand spun aceasta ma refer in principal la unitatile de urgenta neuro-vasculara. O unitate de urgente neurovasculare necesita un spatiu dintr-o sectie de spital, in care sa fie tratati in exclusivitate sau aproape in exclusivitate pacientii cu AVC si care sa fie dotata cu echipe medicale multidisciplinare.

Echipa trebuie sa fie compusa din medici, asistente medicale, fizioterapeuti, specialisti in terapie ocupationala, logopezi si asistenti sociali.

Tratamentul din faza acuta a unui AVC trebuie continuat in unitati de recuperare a AVC, care pot asigura un program complex de neuroreabilitare. Si la noi in tara sunt centre de reabilitare foarte bine pregatite, specializate in recuperarea bolnavului neurologic, dar din pacate sunt extrem de putine si nu reusesc sa faca fata nevoilor.

Inteleg ca in lumea stiintifica a inceput sa se vorbeasca despre ceea ce in urma cu niste ani parea mai degraba SF - regenerarea creierului? Este ea posibila, exista studii in acest sens?

Da, astazi este clar ca exista un proces continuu de regenerare a creierului. El are la baza procesele de neuroplasticitate si neurogeneza. Sunt multe studii experimentale pe animale, care au demonstrat ca dupa un AVC, exista anumite zone din creier capabile sa produca neuroblasti. Acestia sunt celule care au potential de a se transforma in neuroni maturi.

Acest proces, numit neurogeneza, este inhibat de inflamatia care apare in AVC. Acest proces de regenerare poate fi stimulat prin agenti farmacologici sau non-farmacologici, cum ar fi factorii neurotrofici. Si la om, aceste lucruri sunt in prezent bine dovedite.

In aceste zile, Bucurestiul va fi capitala neurologiei europene. Ce se va intampla mai exact?

Evenimentul care va debuta miercuri, 27 iunie, la Bucuresti, va reuni varfuri ale medicinei si cercetarii stiintifice, in cadrul celui de-al doilea congres european de neuroreabilitare organizat de Societatea pentru Studiul Neuroprotectiei si Neuroplasticitatii (SSNN), sub egida Federatiei Europene a Societatilor de Neuroreabilitare(EFNRS) si a Federatiei Mondiale de Neuroreabilitare(WFNR).

Congresul este orientat predominant spre practica clinica, dar va avea si o importanta componenta educationala.

De ce la Bucuresti?

Este fara doar si poate o recunoastere a valorii medicinei romanesti la nivel european, dar si mondial. Sa nu uitam ca acest eveniment are loc dupa reuniunea de top organizata tot la Bucuresti la inceputul lunii aprilie, de catre SSNN, ce s-a axat pe cercetarea fundamentala in neuroplasticitate si neurorestauratologie.

Totodata, plansa acestui Congres va fi completata de conferintele anuale ale Scolii de Vara a SSNN, ce vor avea loc in perioada 30 iunie - 4 iulie, la Eforie Nord.

Cum vrea AUR să facă „Europe Great Again”. „Comisia Europeană urmăreşte să transforme uciderea de copii nenăscuţi într-un drept fundamental european”

Preşedintele AUR, George Simion, a propus, la Conferinţei Internaţionale „Make Europe Great Again” care a avut loc, sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, ca toate partidele...

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...