Creste alarmant numarul persoanelor cu tulburari psihice. Cat si cum poate sa ajute psihoterapia

Duminica, 17 Februarie 2019, ora 17:51
17585 citiri
Creste alarmant numarul persoanelor cu tulburari psihice. Cat si cum poate sa ajute psihoterapia
Foto: Clinica HOPE

Mult timp sanatatea mintala a fost neglijata de medici si institutiile de sanatate publica, in detrimentul bolilor somatice. Insa, statisticile din ultimii ani sunt atat de alarmante incat exista un consens international asupra nevoii de a prioritiza tratamentul afectiunilor psihice.

Una din doua persoane vor fi afectate de-a lungul vietii de o tulburare psihica in urmatorii ani, afirma Organizatia Mondiala a Sanatatii. Tulburarile psihice sunt principala cauza de dizabilitate in lume. Suicidul e al doilea ucigas al adolescentilor si adultilor tineri si principalul ucigas al barbatilor sub 45 de ani, in tari dezvoltate precum Anglia. Asadar, elefantul din camera e prea mare pentru a-l mai putea ignora.

Vestea buna e ca exista tratament pentru aceste afectiuni, insa estimarile arata ca doar o treime dintre persoanele cu afectiuni psihice la nivel global beneficiaza de el. Pe langa accesibilitate la servicii medicale psihiatrice, stigma, prejudecatile si lipsa de cunostinte stau in calea vindecarii.

Psihoterapia este un termen general ce se refera la o modalitate de tratament al afectiunilor psihice sau problemelor existentiale, avand la baza dialogul cu un profesionist si tehnici psihologice diverse. Aceasta face parte din managementul terapeutic al celor mai multe afectiuni psihiatrice, fie ca vorbim de stres, depresie, anxietate sau tulburari de personalitate, cu efecte demonstrate stiintific. Daca inainte se considera ca medicatia e un tratament pentru afectiunile biologice, iar terapia este potrivita pentru cele psihologice, studiile din ultimele doua decenii arata dovezi incontestabile ca terapia modifica structura cerebrala, avand efecte complementare cu cele ale medicatiei, si ducand la o recuperare mai buna a pacientului.

O meta-analiza din 2016 arata ca terapia cognitiv-comportamentala folosita la pacientii cu depresie majora produce schimbari in creierele acestora, care nu apar la pacientii ce beneficiaza doar de medicatie, respectiv: schimbari in modele de activare de la nivelul cortexului frontal si temporal - arii asociate cu procesarea si stocarea amintirilor, precum si actul de a ne gandi la noi insine. Acesta e un efect denumit "top-down" (de sus in jos), pentru ca e legat de modul in care percepem lumea si locul nostru in ea, complementar cu efectul "bottom-up" (de jos in sus) al medicamentelor, care actioneaza la nivelul structurilor emotionale profunde, si diminueaza simptomele psiho-somatice ale depresiei (oboseala, durere in piept).

De altfel, un alt studiu arata ca si in cazul pacientilor cu depresie care raspund bine la medicatia antidepresiva, terapia diminueaza simptomele reziduale si rata recaderilor, fiind, asadar, recomandabil ca acestia sa beneficieze de ambele tipuri de tratament.

Pacientii cu schizofrenie si alte tipuri de psihoza sunt rareori indrumati catre terapie, insa un studiu recent efectuat asupra pacientilor cu diagnostic de schizofrenie paranoida care au beneficiat de terapie cognitiv-comportamentala, a aratat o conectivitate neuronala crescuta la nivelul amigdalei, structura care guverneaza emotiile, si la nivelul cortexului prefrontal, care e specializat in functia executiva, exprimarea personalitatii si luarea deciziilor. Schimbari inexistente la grupul care beneficia doar de medicatie. Clinic, aceste modificari s-au tradus intr-o ameliorare a simptomelor pacientilor si o rata foarte mare de remisiune. Acest studiu e o dovada importanta ca si afectiunile psihiatrice cu un substrat biologic pot beneficia de terapie, cu rezultate foarte bune.

In cazul tulburarii de personalitate Borderline, un studiu a evaluat schimbarile neuronale la pacientii care au beneficiat de terapie dialectic-comportamentala, si daca acestea apar in conexiune cu ameliorarea simptomelor. Exact asa cum era de asteptat, terapia a dus la diminuarea activitatii cerebrale electrice si vasculare, legata de stimulii emotionali negativi, in ariile specifice acestor emotii. Acesta este mecanismul prin care se diminueaza hiperreactivitatea emotionala, caracteristica acestei tulburari.

Din pacate, in ciuda tuturor dovezilor stiintifice, terapia inca este privita cu suspiciune si dubiu, multe persoane apeland la ea doar ca o ultima resursa. E timpul sa schimbam naratiunea despre terapie si sa combatem stereotipurile perpetuate din ignoranta, pentru ca persoanele sa aiba acces la ingrijirea de care au nevoie.

Psihoterapie, mituri versus realitate

1. Un strain nu te poate intelege, poti obtine aceleasi rezultate vorbind cu un prieten

Terapia este adesea confundata si comparata cu relatiile interpersonale din viata de zi cu zi, acest rationament fiind din start nepotrivit. Psihoterapeutii sunt profesionisti care au studiat ani de zile si au zeci sau sute de ore de experienta in tratarea problemelor emotionale, cognitive, relationale, comportamentale, iar relatia pe care o au cu clientii este una profesionala. E absolut firesc ca interactiunea cu psihoterapeutul sa fie diferita de cea cu un prieten, iar acest lucru este un avantaj:

- ne ofera libertatea de a spune ceea ce simtim fara teama de a fi judecati sau de a strica relatia sau ca secretele noastre vor fi dezvaluite, terapeutii fiind obligati legal sa pastreze confidentialitatea;

- psihoterapeutul are la dispozitie tehnici dezvoltate in cadrul diverselor scoli de terapie, a caror eficienta a fost demonstrata in tratarea oamenilor si imbunatatirea calitatii vietii;

- terapia ti-e dedicata exclusiv tie, in timp ce relatiile de prietenie sunt reciproce, nu se concentreaza numai pe problemele pe care le ai tu, ci si pe cele ale prietenilor;

- relatiile cu prietenii sunt complicate, uneori putand fi o sursa de drama si stres, pe cand cea cu terapeutul este una in care ne putem simti in siguranta, protejati.

2. Psihoterapia e pentru persoanele cu multi bani

E adevarat ca psihanaliza practicata de Freud, cel care a pus bazele formale ale terapiei prin vorbit la sfarsitul secolului 19, era scumpa si accesibila doar persoanelor privilegiate, insa acest lucru s-a schimbat radical in zilele noastre. In Romania, exista sedinte de terapie decontate de CAS sau organizatii care ofera aceste servicii in mod gratuit. In plus, pretul sedintelor de terapie in Romania nu este restrictiv si ar trebui sa luati in considerare faptul ca e o investitie pe termen lung in sanatatea voastra si in calitatea vietii. Mai mult, o interventie precoce poate preveni afectiuni mai grave, atat psihice cat si fizice, care vor avea costuri financiare si emotionale semnificative.

3. Terapeutul iti spala creierul

Una dintre potentialele surse ale acestei credinte este faptul ca adesea oamenii se schimba in timpul unui proces terapeutic. Asta poate insemna orice de la dobandirea independentei emotionale si financiare, imbunatatirea stimei de sine si a perspectivei asupra lumii, renuntarea la relatii toxice. Insa aceste schimbari sunt datorate evolutiei si imbunatatirii sanatatii clientului, nu unor sfaturi sau directive ale terapeutului. Psihoterapia este strict reglementata de norme etice, morale si legale, care in Romania sunt aplicate de Colegiul Psihologilor din Romania. Iar una dintre directivele pentru o buna practica este aceea de a respecta autonomia pacientului.

Psihoterapeutii nu ofera sfaturi sau judecati legate de persoanele si evenimentele din viata noastra, pentru ca nu acestea sunt pregatirea sau rolul lor. In schimb, ofera sprijinul si uneltele pentru a putea sa ne rezolvam problemele, ne asigura un spatiu si ghidare in a explora optiunile pe care le avem, si potentialele consecinte ale alegerilor, pentru a reusi sa gasim raspunsuri la dilemele care ne consuma.

4. Terapia e o prostie, vorbitul nu are cum sa rezolve probleme serioase

Aceasta preconceptie este cauzata de lipsa de cunostinte despre psihoterapie. In primul rand, este o supra-simplificare a ceea ce reprezinta terapia. Evident, in timpul sesiunilor exista un dialog intre terapeut si client, insa aceasta nu e o simpla discutie, ci o activitate complexa, ce are la baza tehnici si metode a caror eficienta e demonstrata stiintific, fiecare scoala de terapie avand particularitatile sale.

Exista nenumarate studii ce demonstreaza eficacitatea terapiei atat in tratarea afectiunilor psihice, cat si in imbunatatirea vietii persoanelor care merg la terapie fara sa aiba un diagnostic psihiatric. Terapia poate fi alaturata medicatiei, aceasta combinatie fiind superioara tratamentului farmacologic singur, cum este cazul anxietatii, depresiei, tulburarii bipolare. Alteori terapia este tratamentul de electie in managementul unor afectiuni, cum sunt tulburarile de personalitate, tulburarea de stres posttraumatic, adictii.

5. Psihoterapeutul o sa divulge lucrurile pe care i le dezvalui

Increderea este un aspect delicat al societatii romanesti post-comuniste, dupa decenii in care viata in Romania era sub atenta supraveghere a statului, care avea nenumarati colaboratori ce divulgau adesea informatii compromitatoare despre persoanele apropiate. Aceasta vigilenta privind protejarea vietii personale si frica de a nu fi tradat s-au transmis din generatie in generatie, deci e de inteles ca multe persoane se simt reticente in a vorbi despre cele mai intime aspecte cu un necunoscut. E important insa de subliniat ca, asa cum am mentionat anterior, psihoterapia este o profesie strict reglementata, iar confidentialitatea este printre cele mai importante reguli ale codului etic, protejata de legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog. Psihoterapeutul are obligatia de a pastra secretul profesional, chiar si dupa moartea pacientului, inclusiv fata de membrii familiei acestuia, singurele exceptii fiind atunci cand este amenintata viata pacientului sau a altei persoane (acesta dezvaluie intentia de a face rau cuiva sau lui insusi).

6. Psihoterapia dureaza o eternitate

Din nou, acest mit probabil isi are originile la inceputurile psihoterapiei, respectiv psihanaliza, care este intr-adevar un proces de lunga durata, ce poate dura intre 4 si 10 ani. Insa acesta este doar un tip de terapie, existand nenumarate alternative. Conform unui studiu, jumatate din pacienti au facut progrese dupa 8 sedinte de terapie, iar dupa o jumatate de an, 75% erau mai bine.

Desigur, fiecare are un ritm si o evolutie proprii, deci nu exista un deadline pentru terapie, insa terminarea procesului terapeutic e un aspect crucial, la fel de important ca celelalte etape ale procesului. Psihoterapeutul are datoria de a recunoaste momentul cand evolutia stagneaza, clientul si-a atins scopurile setate la inceputul terapiei, si e pregatit sa aplice cunostintele dobandite pe cont propriu.

7. Pot sa ma fac bine singur

Societatea vestica este din ce in ce mai individualista, odata cu evolutia financiara, tehnologica si demografica. Suntem din ce in ce mai multi si din ce in ce mai singuri, in mod paradoxal, orasele cu milioane de locuitori neputand oferi apropierea si conexiunea unor comunitati mici. Probabil de aceea am invatat ca trebuie sa ne descurcam singuri si sa nu ne bazam pe altii. Insa acest lucru poate fi nociv pentru sanatatea noastra mintala si ne opreste din a cere ajutor, cand avem nevoie.

Nimeni nu este imbatabil, iar afectiunile psihice sunt la fel de reale si importante ca cele fizice, asa ca e important sa acceptam ca asa cum nu ne tratam singuri bolile cardiovasculare, nu ar trebui sa fim singuri in lupta cu stresul, depresia sau anxietatea.

Cateva semne ca ar fi bine sa apelezi la ajutor specializat:

- nu te simti tu insati, simti emotii incontrolabile, pe care nu ti le explici, precum tristete, furie, frica;

- ai un comportament auto-distructiv (baut/mancat excesiv, droguri, jocuri de noroc) sau te ranesti;

- ai avut o experienta traumatica (esti supravietuitorul unui abuz/accident sau al unei boli/crime);

- nu mai gasesti placere in viata si in lucrurile care iti placeau in trecut.

Dr Gabriella Bondoc, medic psihiatru CLINICA HOPE

Candidatul PSD - PNL la Capitală promite „liniște” în București. „Trebuie să ajungi să te simţi bine, să fie un oraş cochet”
Candidatul PSD - PNL la Capitală promite „liniște” în București. „Trebuie să ajungi să te simţi bine, să fie un oraş cochet”
Medicul Cătălin Cîrstoiu, candidatul alianţei PSD-PNL la Primăria Capitalei, a declarat vineri, 29 martie, despre viziunea sa cu privire la Bucureşti, că trebuie să ajungi să te simţi...
Cîrstoiu îi răsucește cuțitul în rană Gabrielei Firea: „Poate și eu aș fi trăit mai visceral ceea ce a simțit domnia sa”
Cîrstoiu îi răsucește cuțitul în rană Gabrielei Firea: „Poate și eu aș fi trăit mai visceral ceea ce a simțit domnia sa”
Candidatul alianţei PSD-PNL la Primăria Capitalei, Cătălin Cîrstoiu, a declarat vineri, într-o întâlnire cu organizaţia PSD Sector 6, că vrea să îi mulţumească personal Gabrielei...
#Tulburarile psihice, #psihoterapie mituri , #sanatate