Care este diferenta dintre marijuana si canepa obisnuita. Beneficiile si riscurile canabisului

Subiectul canabisului medicinal a fost intens dezbatut si a ramas inca nelamurit in Romania, dat fiind ca din noiembrie anul trecut - cand proiectul pentru legalizarea lui a trecut tacit de Senat - nu s-a mai auzit nimic de el.

Asadar, canabisul medicinal inca este in afara legii, in tara noastra, si mai e cale lunga pana cand bolnavii nostri incurabili vor avea acces, legal, in farmacii, la calmante pe baza canabis, care sa le ingaduie sa-si traiasca suferintele fizice si psihice profunde, cu demnitate.

Teoretic, conform legislatiei europene, canabisul medicinal ar putea fi prescris si de medicii din Romania, insa legislatia romaneasca impiedica farmaciile sa comercializeze substantele derivate. In consecinta, bolnavii aflati in faze terminale sau suferinzi de boli cronice cumplite recurg la cumpararea ilegala a plantei, prin importul la negru din tarile in care substantele medicinale pe baza de canabis sunt permise.

Cresterea constanta a dovezilor stiintifice in privinta efectelor benefice ale canabisului a dus la legalizarea consumului in scop terapeutic in multe state. Organizatia Mondiala a Sanatatii a prezentat un raport cu concluziile a numeroase cercetari care au demonstrat efectele terapeutice ale unor substante din canabis, in boli precum cancer, HIV/SIDA, Parkinson, scleroza multipla, insuficienta renala, depresie, epilepsie si multe altele.

Potrivit Accent Montreal, marijuana contine peste 400 de compusi. Printre acestia se afla o categorie unica, specifica acestei plante: canabinoizii. Exista mai multe tipuri de canabinoizi, dintre care cei mai importanti sunt THC (delta-9 tetrahidrocanabinolul), un compus psihoactiv, si CBD (cannabidiolul), un compus anti-psihoactiv.

Diferenta dintre canepa obisnuita si marijuana consta in cantitatea de THC pe care acestea o contin: in marijuana, THC este principalul ingredient activ si se gaseste in proportie de peste 20%, iar in canepa, acesta nu depaseste 0,3%, dominant fiind cannabidiolul.

THC si CBD au multe efecte similare, insa CBD nu produce euforia asociata drogului - care, de fapt, provine din THC. De aceea, THC este numit compus psihoactiv, iar CBD, compus anti-psihoactiv.

Oamenii utilizeaza marijuana (canabisul) de cel putin 3000 de ani, pentru a trata diverse afectiuni. Totusi, larg raspandita idee ca aceasta reprezinta un tratament eficient pentru vindecarea multor probleme medicale este falsa si nesustinuta de date stiintifice.

Accent Montreal a notat o lista a principalelor efecte terapeutice benefice ale canabisului, pe care cercetarile de pana acum le indica.

Beneficiile canabisului

Atenuarea durerilor cronice

Durerea cronica reprezinta principala forma de dizabilitate in Canada - tara unde canabisul a fost legalizat din 2001 - afectand 6 milioane de persoane (19% din populatie), potrivit Statistique Canada. In 2017, o metaanaliza intreprinsa de National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine (SUA), privind beneficiile si efectele adverse ale canabisului, care are la baza mai bine de 10.000 de studii stiintifice, a aratat ca marijuana este eficienta in diminuarea durerilor cronice. Ea nu este, insa, potrivita pentru dureri severe, ce cele postoperatorii sau in urma unei fracturi, ci poate fi utilizata cu succes in nevralgii, fibromialgie, endometrioza, chisturi interstitiale si orice alta boala in care durerea este cronica.

Tratarea simptomelor bolilor mintale

O echipa de cercetatori a publicat, in 2017, o ampla analiza a intregii literaturi medicale, privind utilizarea canabisului in tratamentul bolilor mintale. Concluzia: datele stiintifice sprijina utilizarea canabisului pentru ameliorarea simptomelor depresiei si ale stresului posttraumatic, insa nu si cele ale tulburarilor bipolare si psihozelor. In ceea ce priveste anxietatea, cercetarile nu sunt pe deplin concludente, unele sustinand ca marijuana ar putea ajuta, altele ca, din contra, un consum regulat ar spori riscul de tulburari de anxietate.

Cancerul

Canabinoizii luati pe cale orala au rezultate foarte bune impotriva starii de greata si a varsaturilor cauzate de chimioterapie, iar cateva studii au ajuns la concluzia ca si fumatul de canabis ar putea avea aceste efecte. In plus, canabisul stimuleaza pofta de mancare, actionand asupra hormonilor care regleaza apetitul, astfel ca el se poate utiliza cu succes nu doar in cazul pacientilor bolnavi de cancer, ci al tuturor celor care sufera de o boala cronica acompaniata de lipsa poftei de mancare si de o pierdere substantiala in greutate.

Exista si cateva studii pe celule canceroase, care sugereaza ca acesti compusi moleculari - canabinoizii - ar putea incetini sau chiar vindeca anumite tipuri de cancer. Totusi, studiile care au testat aceste ipoteze pe subiecti umani au aratat ca nu sunt eficienti in controlarea sau vindecarea cancerului.

Scleroza multipla si Parkinson

Pe termen scurt, canabinoizii pot contribui la reducerea spasticitatii (incordare musculara, rigiditate si inabilitatea de a controla muschii) la cei care sufera de scleroza multipla. Insa efectele pozitive sunt destul de modeste. Datorita acestei calitati de relaxant muscular, canabisul este adesea intrebuintat pentru a reduce tremorul, simptom clinic tipic al bolii Parkinson.

Epilepsie

Cannabidiolul (CBD) este eficace in tratarea a doua forme rare si severe de epilepsie, foarte dificil de controlat cu alte medicamente: sindromul Lennox-Gastaut si sindromul Dravet. Acesta din urma este un tip de epilepsie ce se manifesta la copii. Cannabidiolul reduce frecventa convulsiilor, insa nu este lipsit de efecte secundare - un studiu din 2017 ("Trial of Cannabidiol for Drug-Resistant Seizures in the Dravet Syndrome"), care atesta rolul CBD-ului in scaderea numarului de convulsii la copiii afectati de sindromul Dravet, noteaza ca vasta majoritate a celor care au participat la studiu a raportat efecte adverse precum varsaturi, oboseala si febra.

Exista si situatii in care, desi canabisul are un efect pozitiv, el nu este recomandat. Glaucomul este una dintre ele. Glaucomul este o boala de ochi, manifestata prin deteriorarea progresiva a nervului optic, cauzata de cele mai multe ori de cresterea presiunii intraoculare. La ora actuala, singura modalitate de a controla aceasta boala si de a impiedica pierderea vederii este reducerea presiunii intraoculare. Canabisul, mai precis compusul THC, actioneaza asupra acesteia, reducand-o, insa efectul este temporar, de doar cateva ore. Or, in tratamentul glaucomului, presiunea intraoculara trebuie controlata 24 de ore din 24. Pentru asta, un pacient ar trebui sa fumeze 6-8 tigari de marijuana pe zi, lucru complet contraindicat, din cauza efectelor adverse cu care canabisul in exces este asociat.

Riscurile asociate consumului de canabis

Mitul potrivit caruia canabisul este un tratament miracol pentru o sumedenie de afectiuni este adesea insotit de ideea ca el nu are efecte adverse si ca nu creeaza dependenta. Nimic mai fals. Exista numeroase studii stiintifice care documenteaza efectele negative pe care canabisul le poate avea asupra sanatatii.

Probleme de sanatate mintala

Consumul zilnic de canabis poate exacerba simptomele tulburarii bipolare. De asemenea, un consum regulat a fost asociat cu un risc sporit de a experimenta ganduri suicidare si psihoze, incluzand chiar si schizofrenie.

Boli respiratorii

Fumatul regulat de marijuana creste sansele de a dezvolta o tuse cronica, dar inca nu este foarte clar daca acest obicei deterioreaza functia pulmonara sau sporeste riscul de astm si boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC).

Pana acum nu a fost dovedita o legatura concludenta intre canabis (fumat) si cancer de plamani, insa un studiu din 2014 ("Marijuana and lung diseases") sugereaza ca este plauzibil ca acesta sa contribuie la declansarea cancerului pulmonar.

Adictie

Canabisul creeaza adictie, iar acest fapt este subliniat chiar de guvernul Canadei, care citeaza in acest sens un studiu din 2011, potrivit caruia 9% dintre cei care de-a lungul vietii experimenteaza canabisul vor deveni dependenti.

Dezvoltarea creierului

Utilizarea canabisului in adolescenta poate avea consecinte dramatice si de lunga durata asupra creierului, potrivit unui studiu canadian al Universite de Montreal, publicat in octombrie 2018. Impactul acestui drog asupra tinerilor, din punct de vedere al abilitatii de gandire, memoriei si comportamentului, este mai nociv si mai de lunga durata decat cel al alcoolului.

Adolescentii si tinerii sunt cei mai vulnerabili la efectele nefaste ale canabisului, deoarece creierul lor nu este pe deplin format. Creierul uman se maturizeaza in jurul varstei de 25 de ani. Partea creierului care continua sa se dezvolte este cortexul prefrontal, zona implicata in activarea unor factori importanti precum atentia, planificarea, luarea deciziilor, controlul, gandirea logica, dezvoltarea personalitatii si memoria pe termen scurt.

THC, substanta euforica din canabis, afecteaza "masinaria" creierului care dicteaza dezvoltarea sa. Cu cat concentratia de THC este mai mare in canabis, cu atat daunele sunt mai mari. Asadar, educatia adolescentilor acasa si la scoala asupra riscurilor asociate utilizarii canabisului este absolut necesara.

Vrei să ții post negru? Ce se întâmplă dacă postești trei zile la rând

Postul este una dintre cele mai vechi practici din lume. La finalul Postului Paștelui este recomandat însă postul negru. Asta înseamnă să nu se consume mâncare toată ziua. Doar apa fiind...

CTP vorbește despre cancer: ”Moștenire lăsată de înaintezâmbitorul lui Cîrstoiu, Ion Iliescu”

În stilul caracteristic, cunoscutul jurnalist Cristian Tudor Popescu a avut o postare pe rețelele sociale în care amintește de medicul Cătălin Cîrstoiu, candidatul PSD-PNL la Primăria...