Adolescentul depresiv - semne de ingrijorare

Adolescenta este o perioada de tranzitie de la copilarie la maturitate, care incepe de la 12 ani si se poate intinde pana la varsta 20 de ani, cand dezvoltarea fizica este aproape terminata. Adolescenta nu a fost niciodata simpla, ea este prin definitie o perioada dificila, marcata de anxietate, conflicte interioare, rebeliune si stres, insa in ziua de astazi a devenit de-a dreptul riscanta - din pricina expunerii la pericole mult mai mari decat in trecut, tinerii de azi pot cadea foarte usor in capcana drogurilor, prostitutiei, delicventei, depresiei.

Numarul adolescentilor depresivi a crescut alarmant, din cauza tentatiilor imense si extrem de diverse ale lumii moderne, din cauza asteptarilor tot mai crescute de la ei, dar si din cauza schimbarilor prin care trece omenirea intreaga.

Astfel, adolescentii de liceu din zilele noastre sunt mult mai predispusi la anxietate, iar probabilitatea ca ei sa aiba nevoie de sprijinul unui specialist (psiholog sau psihiatru) este de doua ori mai mare decat la tinerii anilor 1980.

Dupa cum arata un studiu realizat de Pew Research Center si mentionat intr-un articol publicat de New York Times pe 20 februarie 2019, cei mai multi adolescenti americani plaseaza depresia si anxietatea printre cele mai serioase probleme pentru cei din grupa lor de varsta.

Apoi, neorostiintele au descoperit deja ca in adolescenta apar comportamente cu o componenta inalta de risc, deoarece impulsurile generate de structurile profunde ale creierului nu pot fi inhibate in mod adecvat de catre regiunile din cortexul prefrontal, responsabil pentru multe din abilitatile de gandire de nivel superior.

Mai precis, cortexul prefrontal este in mare masura responsabil pentru luarea deciziilor atunci cand vine vorba despre alegeri sociale, cum ar fi capacitatea de a inhiba impulsuri (de exemplu, impulsurile sexuale), alegerea dintre bine si rau, planificarea, memoria de scurta durata, formarea prieteniilor potrivite sau suprimarea/exprimarea emotiilor in functie de context, scrie psihologul Alexandra Cioban, in Tratament Anxietate

Asadar, aceasta particularitate devine o provocare atunci cand vine vorba de reglarea comportamentelor in perioada adolescentei, deoarece cele mai multe dintre impulsurile emotionale aparute nu gasesc o "bariera" care sa tina in frau intensitatea emotionala. Acest dezechilibru este specific adolescentei, nu se produce in nicio alta etapa a vietii.

Astfel, schimbarile prin care trece creierul in adolescenta cresc vulnerabilitatea si riscul de depresie.

Statisticile spun ca depresia si tulburarile bipolare afecteaza 14,3% dintre tinerii cu varste intre 13 si 17 ani, iar 11,7% dintre adolescenti indeplinesc conditiile pentru tulburare depresiva majora sau distimie. In plus, cea mai mare parte a tulburarilor cresc in medie de doua ori intre 13 si 18 ani.

Potrivit News Med, exista patru tipuri de depresie, la adolescenti:

Depresia de inferioritate

Depresia de inferioritate este caracterizata prin complexe de inferioritate si stima de sine scazuta. Adolescentul are convingerea ca nu este iubit, inteles, apreciat. El poate crede ca nu este suficient de inteligent, ca nu are un aspect fizic placut. Pot aparea anumite comportamente defensive sau reactionale. Aceste comportamente se dezvolta ca urmare a dorintei adolescentului de a a-si demonstra valoarea personala.

Depresia de abandon

Depresia de abandon apare frecvent la adolescenti care au suferit un abandon sau care au avut anumite lipsuri. Caracteristica principala a depresiei de abandon este autoagresivitatea (automutilare) sau heteroagresivitatea (agresarea fizica si verbala a celor din jur). Adolescentul plange des, se simte deprimat si prabusit, evoca amintiri ale abandonurilor. Cazurile de depresie de abandon sunt adesea asociate cu numeroase tentative de suicid.

Depresia mascata

Depresia mascata reprezinta echivalentul manifestarilor depresive specifice adultului, dar intalnite la adolescent. In acest caz, simptomele depresiei nu sunt accentuate, nu sunt insotite de simptome principale pentru diagnosticare. De altfel, simptomele acestui tip de depresie se amelioreaza sau dispar repede sub tratament antidepresiv.

Depresia mascata are la baza o trauma sau un eveniment care a afectat starea psihica a adolescentului, in trecut. Poate aparea si in cazul adolescentilor care sunt indrumati in doua directii diferite de catre cei doi parinti. Adolescentul poate manifesta anxietate, fobie scolara, esec scolar, comportamente toxicomanice etc.

Sindromul subdepresiv

Sindromul subdepresiv este caracteristic varstei adolescentei. Simptomele acestui sindrom nu sunt sufieciente pentru a se putea diagnostica individul cu depresie. Aceste simptome sunt considerate de unii autori ca apartinand travaliului psihic al acestei varste.

Adolescentul manifesta plictiseala si proasta dispozite. Plictiseala a fost caracterizata ca o lipsa de interes. Despre plictiseala se mai poate spune ca este o stare de asteptare pentru ca anumite lucruri sa se intample, o stare greu de suportat. Aceasta stare poate fi interpretata si ca o distantare fata de obiect, ca un paravan care ii permite adolescentului sa se protejeze de emotii sau trairi intense.

Proasta dispozitie constituie o latura a deprimarii. Aceasta este caracterizata prin neimplicare, lipsa de interes, distantare fata de activitati si persoane.

Exista multe motive pentru care un adolescent ar putea deveni deprimat. De exemplu, adolescentii pot dezvolta sentimente de stima scazuta atunci cand incep sa fie coplesiti de sistemul educational si primesc note considerate slabe.

Performanta scolara, statutul social, orientarea sexuala sau viata de familie pot avea fiecare un efect major asupra modului in care un adolescent se simte.

Uneori, depresia adolescentului poate rezulta din stresul adus de mediul in care traieste.

Indiferent de cauza, insa, atunci cand prietenii, familia sau lucrurile pe care adolescentul le place, de obicei, nu ajuta la imbunatatirea tristetii sau a sentimentului de izolare, exista riscul sa fie vorba despre depresie.

Semnele depresiei la adolescenti

- inutilitate sau neputinta

- agitatie si neliniste

- frecvente episoade de plans

- oboseala si lipsa de energie

- dificultati de concentrare

- tulburari de somn (exces de somn sau somn insuficient)

- schimbari in apetitul normal al adolescentului

- iritabilitate

- furie

- lipsa de speranta si goliciune sufleteasca

- lipsa unui interes aparent sau a bucuriei fata de orice

- conflicte permanente cu prietenii sau membrii familiei

- lipsa stimei de sine

- sentimente de vinovatie

- fixatia pentru evenimente din trecut

- autocritica exagerata

- sensibilitate la respingere sau esec

- nevoie exagerata pentru confirmari si reconfirmari din partea celorlalti

- greutate in luarea deciziilor

- greutate in a-si aminti lucruri/probleme frecvente de memorie

- sentimentul permanent ca viata si viitorul se prezinta rau/intunecat

- ganduri frecvente despre moarte

- ganduri suicidale

- consum de alcool, droguri sau alte produse interzise

- agitatie sau neliniste: frecarea mainilor, incapacitatea de a sta locului

- gandire lenta sau discurs incetinit

- miscari corporale lente

- frecvente de dureri de cap

- izolare sociala

- performanta slaba si absente frecvente la scoala

- grija diminuata pentru igiena personala si imagine

- auto-mutilare (taiere, ardere, piercing sau tatuare excesive)

Desigur, este esentiala diferentierea intre starea normala, oscilanta, a adolescentului si simptomele reale de depresie.

Ce pot face parintii pentru a ajuta adolescentii depresivi

Parentingul in cazul adolescentilor este o aventura extenuanta. Exista insa tehnici eficiente de parenting si de comunicare, ce pot fi utilizate pentru a ajuta la reducerea nivelului de stres a adolescentilor:

Disciplinarea adolescentului

Inlocuiti pedeapsa si criticile cu sprijin pozitiv pentru buna purtare.

Umilirea si pedepsele pot face un adolescent sa se simta inadecvat si lipsit de valoare.

Permiteti adolescentilor sa greseasca

Supraprotejarea sau luarea deciziilor in locul lor pot fi percepute ca lipsa de incredere in abilitatile lor si au ca efect scaderea stimei de sine si subminarea increderii in fortele proprii.

Oferiti-i adolescentului spatiu de respirat

Nu va asteptati ca el sa faca tot ce spuneti, tot timpul.

Lasati-l sa-si urmeze visurile

Nu fortati adolescentul sa urmeze visurile voastre.

Acordati atentie preocuparilor adolescentului

Daca aveti suspiciuni ca adolescentul vostru este deprimat, rezervati-va timp pentru a asculta preocuparile sale. Chiar daca nu credeti ca problema ar putea fi severa, asta ii va certifica importanta in prioritatile voastre.

Comunicati deschis

Pastrati comunicarea deschisa, chiar daca deseori adolescentul se retrage din ea.

Daca aveti prieteni apropiati sau membri ai familiei de care este este destul de apropiat si cu care se simte confortabil, lasati-l sa le impartaseasca lor ingrijorarile sale.

Lasati-l sa aleaga ce isi doreste sa faca

Incercati sa evitati sa spuneti adolescentului ce sa faca. In schimb, ascultati cu atentie - s-ar putea sa descoperiti astfel mai multe despre cauza problemelor cu care se confrunta.

Nu exista analize medicale specifice care sa detecteze depresia. Specialistii sunt cei care determina daca un adolescent are depresie, prin efectuarea de interviuri si teste psihologice, cu adolescentul si membrii familiei.

Importanta recurgerii la ajutor de specialitate

Este foarte important ca adolescentul depresiv sa vorbeasca despre depresie cu un specialist. In general, foarte putini sunt tinerii care fac asta din proprie initiativa.

Situatia se ingreuneaza atunci cand adolescentii depresivi refuza cu inversunare ajutorul specializat. Intotdeauna, mai dificila decat luarea unei decizii in nume propriu, este cea de a convinge pe cineva.

Insa, nu renuntati - depresia nu trece de la sine, din contra, se adanceste.

In cazul oricarei abordari terapeutice, evaluarea atenta, urmarirea, planificarea sigurantei tratamentului si educatia pacientilor si a familiei ar trebui sa fie obligatorii.

Maramureș: Polițist drogat, prins înainte să intre de serviciu. Ce măsuri au luat superiorii săi

Un poliţist care urma să intre de serviciu în Şomcuta Mare, judeţul Maramureş, a fost testat pozitiv la substanţe interzise. El a fost retras din dispozitiv şi dus la spital pentru...

Semnele clare care arată chiar din timpul nunții că o căsătorie nu va dura. Unul dintre ele implică tortul

Sezonul nunților se apropie. Dacă participi la astfel de evenimente în acest an, există câteva semne la care să fii atent pentru a determina dacă mariajul va dura, conform consilierului în...