Cum a scăpat Varujan Vosganian de sancțiunea primită de la CNCD pentru că a comparat haștagul cu simbolurile nazismului și comunismului

Înalta Curte de Casație și Justiție va pronunța în 2022 sentința finală în dosarul în care Varujan Vosganian, fost ministru și fost parlamentar, a fost sancționat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu avertisment pentru o postare de pe blogul personal. În primă instanță, la Curtea de Apel București, Vosganian a obținut anularea sancțiunii.

„Zvastica promova triumful rasei. Secera și ciocanul promovau triumful clasei. Hashtagul promovează triumful masei. Elanurile stârnite de aceste blazoane au în comun uniformizarea gândirii, clișee verbale și mentale, cuvinte repetate până la obsesie, solidaritatea întru asmuțire. Interesant de adăugat că expresia grafică a hastagului (gratii încrucișate câte două) este atât de asemănătoare cu cea a Mișcării Legionare (gratii încrucișate câte trei)”. Acesta este textul scris în mai 2018, pe blogul său, de Varujan Vosganian.

Un informatician l-a reclamat pe Vosganian la CNCD, arătând că postarea „este una discriminatorie întrucât cataloghează pe cei ce folosesc simbolul # (hashtag) ca fiind persoane limitate în gândire și compară acest simbol cu svastica și simbolul Mișcării Legionare”.

„Prin prisma profesiei pe care o am, respectiv de informatician, subsemnatul folosesc simbolul # (hashtag) în mod curent, iar afirmația reclamantului este una care mă lezează sugerând o uniformizare a gândirii persoanelor care folosesc acest simbol”, a arătat cel care l-a reclamat pe Vosganian la CNCD.

Apărarea lui Varujan Vosganian din instanță

În urma plângerii primite din partea informaticianului care s-a simțit lezat, CNCD a emis o hotărâre prin care i-a aplicat lui Varujan Vosganian un avertisment. Politicianul a contestat în instanță hotărârea CNCD arătând că „autorul petiției a scos din context afirmațiile reclamantului, dându-le un înțeles propriu, spre a se identifica cu un potențial caz de discriminare, eronat reținut și în hotărârea atacată”.

„Așa cum am arătat atât în fața CNCD, cât și pe pagina personală de Facebook susținerile reclamantului au vizat «folosirea în exces» în anumite împrejurări, nicidecum în activitatea petentului sau în activitatea altor persoane «pe milioane de calculatoare și servere». Este evident excesiv a susține că folosirea simbolului «#» denotă o «limitare în gândire» universală, întrucât, așa cum arată și petentul folosirea sa este uzuală, în varii domenii”, a arătat Vosganian în proces.

Politicianul a mai arătat că sensul mediatizat al simbolului „#" (hashtag) este de a identifica, pe baza unui cuvânt, a unei expresii, a unei categorii tematice, a tuturor informațiilor relevante cu privire la acel subiect care adună laolaltă toate persoanele interesate, alcătuind astfel o „masă”.

„În acest context, afirmația este justificată și nu depășește limitele libertății de exprimare a reclamantului și oricum nu aduce atingere vreunui drept fundamental. (…) Cum zvastica, secera și ciocanul au reprezentat și reprezintă simboluri puternice pentru istoria omenirii, și hashtag reprezintă o revoluție în domeniul interacțiunii umane în social media, cu efecte neașteptate”, a mai arătat Varujan Vosganian în instanță.

În aceeași cerere de chemare în judecată, Varujan Vosganian a mai arătat că, „contrar celor reținute în cuprinsul deciziei atacate, «analogia» între gruparea hashtag și mișcarea legionară nu depășește limitele libertății de exprimare, devreme ce definiția analogiei înseamnă «potrivire cu privire la mărimea, forma, compoziția a două lucruri, de altfel deosebite»”.

„Simpla efectuare a unei comparații, chiar cu simboluri care «s-ar vrea șterse din istoria omenirii» - în sine - în lipsa unor elemente obiective - nu poate constitui discriminare”, a mai punctat Vosganian.

De ce a anulat Curtea de Apel București hotărârea CNCD

Cererea lui Varujan Vosganian a fost admisă de Curtea de Apel București care a dispus anularea sancțiunii.

„Curtea reține că, în textul considerat de pârâți ca fiind discriminatoriu, reclamantul (n.r. Varujan Vosganian) nu a făcut vorbire de folosirea semnului # (hash), ca semn/simbol specific activității în domeniul IT, fără de care nici nu s-ar putea imagina folosirea calculatoarelor, folosirea limbajelor de programare și a internetului.

Reclamantul și-a expus opinia legată de hashtag. Hashtag este un cuvânt provenit din limba engleză compus din termenii hash (#) și tag (etichetă), care desemnează cuvântul sau fraza (compusă din mai multe cuvinte scrise fără spațiu între acestea), precedate de semnul # care este folosit pe site-urile de internet pentru etichetarea și urmărirea subiectelor de interes.

Funcția hashtag se folosește pentru a eticheta un argument sau subiecte de interes și transformă fiecare cuvânt sau grup de cuvinte în link-uri și cuvinte cheie. Acest lucru ajută la organizarea conținuturilor pe site-urile de internet și la monitorizarea subiectelor de discuție bazate pe aceste cuvinte cheie”, se arată în sentința Curții de Apel București, care nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Curtea Supremă.

Curtea de Apel București a mai subliniat că Varujan Vosganian nu s-a referit nici la folosirea semnului # (hash) în sens strict tehnic, nici la comunicarea prin hashtag a unor subiecte de interes minore, care privesc un grup restrâns de persoane, ci a avut în vedere promovarea prin hashtag a unor subiecte de interes social, politic, care privesc mase largi de oameni.

„Nu semnul # (hash) folosit în activități tehnice, de programare informatică, l-a interesat pe reclamant, ci simbolistica modului de comunicare și de promovare în societate a subiectelor/temelor majore de interes”, au mai arătat judecătorii.

Curtea de Apel București a mai arătat că „la o simplă citire a textului incriminat se observă cu ușurință că reclamantul nu a urmărit să-i ofenseze sau să-i discrimineze pe lucrătorii din domeniul IT și nici să le creeze temeri legate de folosirea semnului # (hash), fără de care nici nu și-ar putea desfășura activitatea profesională”.

„Prin urmare, indiferent de impresiile pe care le stârnește textul reclamantului, atâta timp cât nu i-a vizat pe informaticieni și activitatea lor profesională (ci pe promotorii anumitor mișcări sociale, politice, etc.), pârâtul CNCD, prin raportare la conținutul sesizării pârâtului, nu putea ajunge în mod întemeiat la concluzia că opinia reclamată (expusă în textul publicat la 09.05.2018) este discriminatorie la adresa pârâtului și că îi lezează demnitatea”, a mai punctat Curtea de Apel București.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...