Cum i-a indicat CCR lui Zgonea articolul din Codul de procedura penala pentru a scoate interceptarile SRI din dosarele penale

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Miercuri, 05 Februarie 2020, ora 13:28
11373 citiri
Cum i-a indicat CCR lui Zgonea articolul din Codul de procedura penala pentru a scoate interceptarile SRI din dosarele penale
Facebook/ Valeriu Zgonea

Fostul presedinte al Camerei Deputatilor Valeriu Zgonea a sesizat Curtea Constitutionala cu prevederile privind folosirea interceptarilor obtinute de SRI in baza unor mandate de interceptare nationala, la o luna dupa ce judecatorii CCR explicau in motivarea unei decizii despre situatia articolului din Codul de procedura penala.

CCR a admis marti o exceptie de neconstitutionalitate privind o prevedere din Codul de procedura penala, legata de folosirea interceptarilor in procesele penale. In urma acesteia, SRI nu mai poate sesiza procurorii daca in timpul interceptarii pe mandate de siguranta nationala sesizeaza infractiuni de drept comun.

Astfel sunt anulate probele stranse de SRI din dosarele de coruptie, crima organizata, trafic de droguri, trafic de persoane, criminalitate cibernetica sau chiar terorism, tradare si spionaj.

Decizia CCR lasa SRI practic fara obiect de activitate, avand in vedere ca nu va mai putea sesiza parchetele in legatura cu infractiunile constatate in timpul monitorizarilor pe care le face in baza Legii sigurantei nationale.

Mandatele de siguranta nationala sunt emise de Inalta Curte. Cererea de emitere a unui MSN, sau de prelungire a acestuia, este facuta de procurorul general al Romaniei, la solicitarea SRI.

Iata efectele acestei decizii - CCR da o noua veste buna infractorilor: Interceptarile SRI nu mai pot fi folosite, chiar daca dovedesc o crima

Sesizarea lui Zgonea: 31 mai 2018

Exceptia a fost ridicata de fostul presedinte al Camerei Deputatilor Valeriu Zgonea in dosarul in care a fost condamnat luni la 3 ani de inchisoare cu executare pentru trafic de influenta. Decizia nu este definitiva.

Zgonea a pus in discutie sesizarea CCR in perioada in care procesul se judeca in Camera Preliminara. Tribunalul Bucuresti a admis cererea pe 31 mai 2018.

"Dispune sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei cu privire la exceptia de neconstitutionalitate invocata de inculpatul Zgonea Valeriu Stefan," este minuta instantei.

Care este exceptia

Exceptia a vizat articolul art. 139 alin.(3) din Codul de procedura penala:

"Inregistrarile prevazute in prezentul capitol, efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege."

Acesta era coroborat cu articolul 11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei: "Informatii din domeniul securitatii nationale pot fi comunicate:

[...]

d) organelor de urmarire penala, cand informatiile privesc savarsirea unei infractiuni."

CCR amintea de articol pe 20 aprilie 2018

Discutiile despre acest articol au fost ridicate chiar de Curtea Constitionala in motivarea unei alte decizii, prin care a declarat neconstitutional un articol din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala. Era vorba chiar de prevederea care stabilea modul in care sunt emise mandatele de siguranta nationala. Practic, CCR a constatat ca mandatele de siguranta nationala date in dosarele de coruptie sunt neconstitutionale.

Este vorba de Decizia 91/2018 pronuntata pe 28 februarie 2018. In motivarea acestei decizii, CCR arata ca articolul 139 alin. (3) din Codul de procedura penala confera calitatea de mijloc de proba acestor interceptari realizate in baza unui MSN.

CCR precizeaza ca nu se poate sesiza din oficiu in acest caz, avea pe masa o exceptie vizand Legea 51/1991, nu Codul de procedura penala, iar daca ar fi facut asta ar fi contrar legii de functionare.

"Totodata, in materia inregistrarilor, Curtea observa ca art. 139 alin. (3) din Codul de procedura penala califica drept mijloc de proba inregistrarile efectuate de parti sau de alte persoane, cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii, precum si orice alte inregistrari, daca nu sunt interzise de lege.

Asa fiind, concluzia care se impune este aceea ca dispozitiile Legii privind securitatea nationala nu confera calitatea de proba/mijloc de proba datelor si informatiilor rezultate din activitati specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991. Doar dispozitiile art. 139 alin. (3) din Codul de procedura penala ar putea conferi calitatea de mijloc de proba inregistrarilor rezultate din activitati specifice culegerii de informatii, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991, iar nu dispozitiile art. 11lit. d) din Legea nr. 51/1991. Astfel, Curtea constata ca problema de constitutionalitate ridicata de autorul exceptiei nu tine de modul de reglementare a dispozitiilor art. 11 lit. d) din Legea nr. 51/1991, ci de modul de reglementare a dispozitiilor procesual penale, eventual coroborate cu dispozitiile Legii nr. 51/1991, care insa nu au fost criticate in prezenta cauza.

Or, o eventuala pronuntare asupra constitutionalitatii dispozitiilor procesual penale ar avea semnificatia unei sesizari din oficiu a Curtii, care insa nu este posibila avand in vedere ca, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale - n.red.), Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata (...), iar potrivit art. 29 alin. (1) din acelasi act normativ, Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia," motiva CCR.

Motivarea CCR a fost publicata in Monitorul Oficial pe 20 aprilie 2018. Dupa cum am aratat, Valeriu Zgonea a sesizat CCR o luna mai tarziu.

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Vizita președintele României, Klaus Iohannis, în Coreea de Sud. Vor fi semnate colaborări pe apărare și energie nucleară
Vizita președintele României, Klaus Iohannis, în Coreea de Sud. Vor fi semnate colaborări pe apărare și energie nucleară
Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, săptămâna viitoare, de luni până miercuri, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său, Yoon Suk Yeol, informează...
PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei
PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...
#Valeriu Zgonea CCR, #Valeriu Zgonea SRI, #Valeriu Zgonea mita, #Valeriu Zgonea coruptie , #stiri Valeriu Zgonea