Ministrul Educatiei, in razboi deschis cu Universitatea Bucuresti, care il acuzase de "triumful mediocritatii". Nu spune nimic despre criticile venite de la Babes-Bolyai si Universitatea de Vest

Joi, 12 Aprilie 2018, ora 11:058528 citiri
Ministrul Educatiei, in razboi deschis cu Universitatea Bucuresti, care il acuzase de "triumful mediocritatii". Nu spune nimic despre criticile venite de la Babes-Bolyai si Universitatea de Vest
Foto: Facebook/Ministerul Educatiei

Taxat dur de trei mari universitati de prestigiu pentru noua distribuire a locurilor in anul scolar urmator, ministrul Educatiei raspunde, printr-un comunicat publicat pe site, doar criticilor aduse de Universitatea Bucuresti, care l-a acuzat ca a taiat, "din ura si razbunare", locuri de la scolile de elita, pentru a le imparti mai apoi "noilor boieri medievali ai invatamantului".

Astfel, Ministerul Educatiei a publicat, miercuri seara tarziu, pe pagina de Internet a institutiei, un document prin care raspunde criticilor aduse de rectorul Mircea Dumitru si de presedintele Senatului UB, acuzand "derapajele" universitatilor de la buna guvernanta.

Alege sa dea un singur exemplu insa: Universitatea Bucuresti, al carei rector a fost unul dintre cei mai acerbi critici ai lui Valentin Popa, inca de la numirea acestuia la portofoliul Educatiei. Dumitru a demisionat chiar din CNATDCU, in semn de protest fata de numirea la portofoliul Educatiei.

"Universitatea din Bucuresti, in anul universitar 2017 -2018, are un portofoliu de 106 programe de studii universitare de licenta, din care insa 80 de programe au un numar de studenti bugetati cuprins in intervalul 20 -40 studenti bugetati/an de studiu, 65 programe de studii au un numar de studenti mai mic de 20 studenti bugetati/an de studiu si 36 de programe cu mai putin de 10 studenti bugetati/an de studiu, in conditiile in care sustenabilitatea financiara impune un minim de 40 de studenti/an de studiu", se mentioneaza in comunicat.

Cu privire la programele de studii universitare de master, cifrele sunt chiar mai ingrijoratoare, mai noteaza MEN: in anul universitar 2017-2018, Universitatea din Bucuresti are un portofoliu de 190 programe de studii universitare de master, din care insa 44 de programe au un numar de studenti bugetati cuprins in intervalul 20-25 studenti bugetati/an de studiu, 144 programe de studii au un numar de studenti mai mic de 20 studenti bugetati/an de studiu si 86 de programe cu mai putin de 10 studenti bugetati/an de studiu, in conditiile in care sustenabilitatea financiara impune un minim de 25 de studenti/an de studiu.

Cu privire la locurile/granturile finantate de la bugetul de stat pentru studii universitare de doctorat, din datele publice ale Universitatii din Bucuresti, reiese ca din cei 1.551 doctoranzi inmatriculati in perioada 2010-2013, doar 726 (46,81%) au obtinut pana la aceasta data titlul de doctor. Pentru restul, Universitatea din Bucuresti a primit doar finantarea in valoare de 20.366.233 lei, aferenta intervalului 2010-2013.

Ministerul Educatiei da si o explicatie, usor ironica: "Cu siguranta, aceste rezultate nesatisfacatoare pot fi puse pe seama exigentei conducatorilor de doctorat din aceasta institutie de invatamant superior de prestigiu, dar consideram ca ar fi fost oportun ca aceasta exigenta sporita sa fie aplicata inca de la momentul sustinerii examenului de admitere la studiile universitare de doctorat".

Surprinzator, insa, noteaza ministerul, ARACIS a acordat acestei institutii de invatamant superior, la cea mai recenta evaluare institutionala, calificativul "Grad de incredere ridicat".

Cum explica MEN cifrele de scolarizare pentru invatamantul superior de stat in anul universitar 2018-2019

Numeroase studii si analize - inclusiv cele realizate in cadrul Raportului de audit al performantei realizat de Curtea de Conturi a Romaniei, Raportului privind analiza functionala a sectorului invatamantului superior realizat de Banca Mondiala, cat si in cadrul proiectului Romania Educata - ajung la o concluzie comuna si anume aceea ca "structura institutionala si cea a ofertei educationale nu sunt corelate cu nevoile pietei muncii.

Din aceste studii reiese ca peste 56% dintre programele oferite apartineau stiintelor socio-umaniste (sursa ARACIS, 2017) ", spune MEN.

Este motivul invocat de minister pentru a argumenta "o usoara diminuare a locurilor repartizate" pentru cateva universitati.

I. Licenta - 62.000 locuri finantate de la bugetul de stat din care:
2.000 locuri pentru absolventii de licee situate in mediul rural;
5.000 locuri pentru domeniile prioritare de dezvoltare a Romaniei;
II. Master - 35.600 locuri finantate de la bugetul de stat din care:
4.600 locuri pentru domeniile prioritare de dezvoltare a Romaniei;
III. Doctorat - 3.000 locuri finantate de la bugetul de stat din care:
300 locuri pentru domeniile prioritare de dezvoltare a Romaniei.

Ce nu explica, insa, Ministerul Educatiei este de ce Universitatea din Suceava, de pilda, a primit un spor de locuri si nici de ce raspunsul cuprinde doar situatia Universitatii Bucuresti.

Finantarea sa urmeze studentul: Credeti ca politrucii care tin in mana pixurile bugetare si vasalii lor vor asta?

De la Universitatea Bucuresti vine o contra-propunere, asumata de presedintele Senatului, Marian Preda.

"Ii propun lui, boierilor lui medievali si negustorilor brasoveni care ii ajuta sa isi faca socotelile, sa schimbe sistemul de finantare intr-un mod mult mai simplu, moral, echitabil, competitiv. Sa se aloce finantarea nu catre universitati, ci in mod direct catre cei mai buni absolventi de liceu din fiecare an conform, rezultatelor generale sau/si pe domenii la examenul national de bacalaureat, pe principiul finantarea urmeaza studentul", scrie acesta pe contul de Facebook.

Astfel, spune Marian Preda, universitatile se vor lupta pentru cei mai buni studenti in mod corect, nu vor mai fi obligate sa sustina partide, guverne sau numiri de ministri pentru a-si primi finantarea.

"Am avea astfel un sistem de invatamant superior bazat pe competitie si independent fata de decidentii politici. Dar credeti ca politrucii care tin in mana pixurile bugetare si vasalii lor vor asta?", incheie acesta.

Cum s-a ajuns aici

Trei universitati de elita, Universitatea Bucuresti, Babes-Bolyai din Cluj si Universitatea de Vest Timisoara, au reactionat critic, miercuri, fata de reducerea numarului de locuri pentru urmatorul an universitar.

Critica cea mai dura a venit de la Bucuresti: a triumfat mediocritatea, spun Mircea Dumitru si Marian Preda, notand ca pentru a conduce Romania, astazi, iti trebuie oricum diploma de inginer sau chiar una in ingineria motostivuitoarelor.

"Dupa ce, probabil, domnul Valentin Popa a decis, spre beneficiul public si personal, sa staruie, cu mai mare atentie, asupra "literelor" si nu ne-a mai desfatat, in ultima vreme, cu pronuntari publice, iata ca acum trece si la cifre", scriu Mircea Dumitru, rector al Universitatii din Bucuresti, si Marin Preda, pesedintele Senatului aceleiasi universitati, intr-o scrisoare de protest intitulata "Despre triumful mediocritatii si al gastilor politice".

Pe un ton ironic, cei doi noteaza: "Te-ai astepta, nu-i asa, din partea unui distins inginer, care, dupa cum declara, "nu are intotdeauna toate cuvintele la domnia sa", ca macar aici, in domeniul cifrelor, sa arate o ireprosabila rigurozitate."

"Cu ura si cu razbunare, dl. ministru Popa, alaturi de colegii sai de partid, dl. Dragnea si d-na Dancila, au taiat drastic din locurile la admitere ale celor mai vechi si mai prestigioase universitati romanesti, universitatile din Consortiul Universitaria, si le-au impartit cu generozitatea boierilor medievali noilor cetati de scaun ale invatamantului universitar romanesc", se mai arata in document.

Astfel, Universitatea Bucuresti reclama scaderea arbitrara a numarului de locuri repartizate UB pentru anul universitar 2018 - 2019, pe toate cele trei cicluri de studii: licenta, cu 60 de locuri mai putin; master, cu 335 de locuri mai putin, adica cu 10% mai putin decat anul trecut; iar la doctorat, poate va intrebati cate locuri a primit Universitatea? Stim ca studiul facut serios nu e pe placul domniilor lor, poate si de aceea au taiat din "pixul de demnitar" 59 de locuri, adica 17% fata de locurile din anul precedent.

Consecintele sunt bugetare - la doctorat, reducerea va avea un impact de peste 3,6 milioane de lei, in timp ce la master si la licenta, suma cu care bugetul Universitatii va fi vaduvit este de 5,4 milioane de lei.

"Si atunci, nu putem decat sa le facem o "modesta propunere" studentelor si studentilor nostri: din toamna, sa se duca sa isi faca masteratul sau doctoratul la tractoare, paduri sau ingineria motostivuitoarelor! Fara ifose de stiinte umaniste. Oricum, pentru a conduce Romania, iti trebuie, mai nou, diploma de inginer, luata de la universitati de anticamera politica".

Si Universitatea Babes-Bolyai din Cluj si Universitatea de Vest din Timisoara au avut reactii critice fata de repartizarea locurilor bugetate pentru anul universitar 2018-2019.

Astfel, universitatea timisoreana aminteste ca are o prezenta constanta in toate rankingurile si clasamentele internationale importante (QS Ranking, Times Higher Education Ranking, Shanghai etc.) si ca si-a consolidat in ultimii ani locul si rolul in peisajul academic romanesc.

Si Universitatea Babes-Bolyai aduce ca argument faptul ca, in ultimii cinci ani, a avut o crestere semnificativa a numarului de candidati. "In ciuda acestui fapt, observam ca Ministerul Educatiei Nationale a alocat universitatii noastre pentru anul universitar 2018-2019 un numar de locuri bugetate mult mai mic fata de anii anteriori. Astfel, a scazut cu 29 numarul de locuri la licenta, 200 numarul de locuri la masterat si cu 48 la doctorat fata de anul universitar 2017-2018", precizeaza conducerea UBB.

Scandalul care a precedat modificarea cifrelor

Reamintim ca, la sfarsitul lunii martie, ministrul Educatiei a fost acuzat ca a emis un ordin ilegal prin care a schimbat peste noapte consiliul care se ocupa cu cifrele de scolarizare la universitati.

Este vorba despre Ordinul 3330 semnat in data de 14 martie de ministrul Valentin Popa, prin care au fost inlocuiti toti membrii Consiliului National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior (CNSPIS), cel care monitorizeaza evolutia invatamantului superior si elaboreaza o "prognoza in raport cu dinamica pietei muncii". Cu alte cuvinte, CSNPIS este consiliul care propune ministerului modalitatea de alocare a cifrei de scolarizare pentru universitati.

La acel moment, presedintele demis al Consiliului, Bogdan Murgescu, ne-a declarat, in legatura cu miza acestei schimbari:

"Scopul exact nu vi-l pot spune, mi-e greu sa ma pun in mintea cuiva, mai ales cand nu consider ca ar fi putut avea motive indreptatite sa faca asa ceva".

"Ceea ce pot spune este ca dl Valentin Popa avea nemultumiri in legatura cu CNSPIS dinainte sa fie ministru. La sedinta Consiliului National al Rectorilor de la Iasi din noiembrie 2017, dansul a exprimat nemultumiri legate de propunerea de metodologie privind alocarea cifrei de scolarizare pe anul universitar 2018-2019 si de faptul ca aceasta contrabalansa solicitarea expresa a dansului de a tine cont de strategiile de dezvoltare si de planul de guvernare cu un element care tinea de cererea exprimata de candidatii la invatamantul superior", ne-a declarat presedintele CNSPIS.

Bogdan Murgescu ne-a explicat ca, din analizele facute de CNSPIS, bazate pe numarul absolventilor de liceu si simularile facute, a reiesit un raport si o alta recomandare pentru fundamentarea cifrei de scolarizare.

"Nu este vorba despre date, pentru ca atatia sunt elevii care termina liceul, ci criteriile de alocare a locurilor nu i-au placut, probabil", a mai comentat Bogdan Murgescu.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News