Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, mesaj dur pentru români: „Nu vă mai așteptați să vă crească nivelul de trai, deja trăiți cu mult peste posibilități”

Economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, a declarat în cadrul unui interviu recent că românii trăiesc peste posibilități, punctând acid faptul că politicienii mizează pe faptul că oamenii de rând nu înțeleg efectele economice pe termen lung ale deciziilor pe care aceștia le iau.

Economistul a încurajat românii să își asume comportamente prudente din punct de vedere economic, cum ar fi refolosirea bunurilor, reciclarea, alegerea mijloacelor de transport în comun și a transportului feroviar în detrimental zborurilor cu avionul, precum și reglarea relației pe care oamenii o au cu propriile finanțe.

Discuția a avut loc cu ocazia lansării cărții „O istorie morală a politicilor monetare și fiscale", în cadrul podcastului Andreei Roșca ”Vast and curious”, potrivit HotNews.

Valentin Lazea, despre credite și relația oamenilor cu consumerismul și finanțele personale

Unul din punctele atacate de Valentin Lazea, potrivit sursei citate, este traiul pe datorie al românilor. „Generațiile tinere își închipuie că a existat credit dintotdeauna. Creditul, traiul pe datorie era o chestie foarte riscantă până la 1914 și foarte izolată. Da, traiul pe datorie era o excepție. Chiar era o rușine ca muncitor american să iei credit. După care am început primele forme incipiente. Ford și primii fabricanți de mașini, pentru că erau scumpe mașinile au dat credit pentru oamenii pe care îi cunoșteau foarte bine pentru ca aceștia să-și ia mașină. După aceea a intervenit așa-numitul revolving credit. Marile lanțuri de magazine americane au zis: îi știm pe clienții aceștia așa că le dăm pe datorie ca să cumpere tot de la noi marfă. Erau o chestie strict personalizată.

În 1958 vine Bank of America, banca imigranților italieni, în treacăt fie spus, și zice hai să depersonalizăm relația asta, hai să introducem cardul de credit, care să fie valabil mai întâi la nivelul statului California, apoi pe toată suprafața Statelor Unite ale Americii. Și a început această relație depersonalizată... După aia a început să fie tot mai relaxat nivelul de acceptare a documentelor în baza cărora luai credit, dar, în goana de a emite cât mai mulți bani și mânată și de factorul politic, s-a ajuns să se dea la toată lumea, inclusiv la persoane NINJA (no income, no job or assett)”, a declarant economistul.

Originile populismului social și economic

Valentin Lazea a explicat în cadrul discuției că democrațiile depline sunt retrogradate la rang de democrații imperfecte, pentru că încep populismele, publicul ne-educat își impune punctul de vedere iar politicienii îi dau satisfacție.

„Iar democrațiile imperfecte se transformă în regimuri autoritare. Pentru că publicul, nemulțumit de cum funcționează democrația, deși ar trebui să fie nemulțumit în primul rând de el însuși, se duce spre soluții extreme, ceea ce paște și Europa și România. Adică sunt mulți care spun, deși au frigiderul plin astăzi: noi ne-am săturat de democrația asta. Nu ne mai convine ce ce vedem. În timpuri de război, ceea ce coagulează o națiune este că atât bogații cât și săracii își var-să sângele pe câmpul de luptă. La fel și asta coagulează în timpuri de pace ceea ce coagulează o națiune este atunci când bogații plătesc mai mult decât proporțional, deci progresiv. Și atunci săracul poate să zică da, băi, uite ăla poate a câștigat banii prin fraudă dar măcar văd că contribuie proporțional, mai mult decât mine, care am fost poate dezavantajat în viață, poate n-am avut noroc...”, a punctat Lazea.

Acesta s-a declarat în favoarea taxării progresive, care va crea soliditate națională, desi în România principiul este „total absent. Nimeni, nu dă doi bani pe el.”

„După eliminarea etalonului aur, banii erau expresia unui lucru foarte fizic, concret. După eliminarea etalonului aur, banii au primit mai multă valoare intrinsecă. Este ceea ce economiști numesc iluzia banilor (money illusion). Când omul needucat de pe stradă crede că dacă va avea mai mulți bani în buzunar, va fi mai bogat. Ceea ce este fals, mai ales dacă inflația merge în paralel sau mai rapid decât emisiunea de bani. În perioada sound money, oamenii știau foarte clar că nu devii mai bogat dacă primești bani necorelați cu productivitatea muncii. Dacă productivitatea ta scade și tu primești mai mulți bani, tu nu devii mai bogat ci devii mai sărac, fiindcă va veni inflația și o să ți-i ia.

Politicienii mizează pe această necunoaștere a economiei de către publicul larg. Toți economiștii știu că iluzia banilor este un instrument de a manipula masele zicându-le vă mai dăm niște bani. Și oamenii zic ura, trăiască, dar nu se gândesc că poate nu au o creștere de productivitate care să justifice acei bani. Niciunul nu se gândește la asta și de aici tot lanțul slăbiciunilor despre care vorbim: populism, pericole la adresa democrației...”, a atenționat economistul.

Discuția a atacat mai multe subiecte, printre care relația oamenilor cu religia și impactul acesteia asupra societății, încălzirea globală sau impactul pozitiv al artei de-a lungul istoriei asupra structurii morale a omului și decăderea ambelor concept în timp.

NVIDIA își îndreaptă atenția către industria roboților umanoizi. Ce a declarat CEO-ul companiei

NVIDIA, cunoscută pentru soluțiile sale avansate de procesare AI, își îndreaptă acum atenția către o nouă piață emergentă: cea a roboților umanoizi. CEO-ul companiei, Jensen Huang,...

„Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO

Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...