Vaccinul revoluționar împotriva COVID, cu nanoparticule. Ar putea fi soluția în lupta cu mai multe boli

Cercetătorii au dezvoltat recent un nou vaccin care ar putea proteja atât împotriva variantelor SARS-CoV-2, cât și împotriva altor coronavirusuri din aceeași familie care ar putea provoca focare în viitor.

Se numește ”Mosaic-8”, iar experții spun că ”ar putea schimba jocul deoarece nu seamănă cu nimic din ceea ce am văzut până acum”. Deocamdată se află în studii foarte incipiente de testare, însă faza 1 de testare pe oameni ar putea începe în acest an, conform nbcbayarea.com.

În acest moment se fac studii pe șoareci și primate de laborator. După administrarea serului s-a descoperit că acesta a conferit protecție împotriva bolilor severe datorate variantelor SARS-CoV-2 și SARS-CoV-1.

Cercetarea a fost publicată pe 5 iulie într-o lucrare din revista Science . Studiul a fost condus de cercetători din laboratorul Pamela Bjorkman de la Caltech, profesor de biologie și bioinginerie David Baltimore.

Vaccinul cu nanoparticule de la opt tulpini de coronavirus

Mosaic-8 folosește fragmente de nanoparticule din opt tulpini de coronavirus, inclusiv COVID-19, ceea ce înseamnă că ar putea proteja de viitoare variante și tulpini noi,

Ştefan Dascălu, cercetător în imunologie la Universitatea Oxford, se arată optimist în ceea ce privește viitorul vaccinurilor anti-COVID.

”Vaccinul acesta arată o eficacitate foarte bună, din câte am văzut, în modelul animal și, sperăm noi, în viitorul cât mai apropiat, atât acesta cât și altele să fie implemenetate odată ce au trecut de studiile clinice și și-au demonstrat eficacitatea și siguranța”, a explicat Ștefan Dascălu pentru Ziare.com.

Mai sunt bune vaccinurile actuale pentru lupta împotriva variantelor Omicron?

Un numar mare de mutatii în proteina spike a variantei Omicron a diminuat capacitatea vaccinurilor COVID-19 existente de a preveni infecțiile revoluționare. Astfel, vaccinurile COVID-19 sunt în prezent actualizate pentru a-și spori eficacitatea împotriva potențialelor noi variante de îngrijorare. Cu toate acestea, până la implementarea unor seruri noi, cele deja aflate la dispoziția noastră își păstrează o mare parte din eficacitate.

Mai pot avea vaccinurile făcute pentru celelalte variante eficacitate pentru noile mutații?

”Cu siguranță da”, a precizat Ștefan Dascălu. ”Nu este o protecție completă, într-adevăr, dar un nivel bazal al răspunsului imunitar este obținut. Eficiența vaccinurilor a scăzut pentru că nu au fost făcute pentru tulpinile care se află acum în circulație. Ele au fost dezvoltate pe tulpina inițială a virusului, cea din Wuhan. Virusul nu s-a schimbat însă atât de mult încât să anihileze efectul acestor vaccinuri. Cine se vaccinează are un răspuns imun încă foarte bun pentru aceste noi tulpini.

Cred că în momentul de față, oricine ezită să se vaccineze sau contemplează ideea de a se vaccina, ar fi bine să o facă pentru că aceste seruri încă sunt bune. Desigur, un vaccin actualizat ar fi mult mai bun însă nu recomand ca acești oameni să aștepte până când un astfel de vaccin va fi disponibil.

Un răspuns imunitar protector suficient încât să facă diferența între viață și moarte încă o pot oferi aceste vaccinuri disponibile acum pe piață. Cu siguranță eficacitatea lor nu a scăzut sub 50%. Nu ne referim la capacitatea vaccinurilor de a proteja față de infecție ci la capacitatea de a antrena răspunsul imunitar astfel încât să lupte cu virusul să-l elimine mai repede și să protejeze astfel viața pacientului în contextul infecției.

Sunt convins dacă acum s-ar fi făcut studiile clincie cu vaccinurile disponibile la noi, încă ar fi aprobate pentru implementare pentru că eficiența lor nu a scăzut atât de dramatic încât să nu mai fie utile deloc.

Pe viitor vom mai vedea diverse tipuri de vaccinuri, iar dacă ele sunt aprobate în Uniunea Europeană și în Statele Unite putem avea liniștea că ele au trecut de studiile clinice necesare, și-au demonstrat eficacitatea și în primul rând și-au demonstrat siguranța”, a mai explicat cercetătorul român.

SARS-CoV-2 aparține genului sarbecovirus, care include și alți viruși similari. De exemplu, SARS-CoV-1, virusul responsabil pentru focarul sindromului respirator acut sever (SARS) din 2003, este, de asemenea, membru al sarbecovirusului,se arată într-un atricol medicalnewstoday.com.

Mai mult, o serie de sarbecovirusuri au fost găsite la lilieci, unii fiind capabili să se lege de același receptor de pe celulele umane ca SARS-CoV-2 și SARS-CoV-1. Astfel, există posibilitatea ca un alt sarbecovirus să sară de la o specie animală la om și să provoace o nouă epidemie sau pandemie.

Acest lucru subliniază necesitatea unui vaccin care ar putea conferi protecție împotriva variantelor mai noi SARS-CoV-2 și a altor sarbecovirusuri.

Cum funcționează vaccinul cu nanoparticule

Tehnologia vaccinului care atașeză bucăți de virus la nanoparticulele de proteine ​​a fost dezvoltată inițial de colaboratorii de la Universitatea din Oxford. Baza tehnologiei este o structură minusculă asemănătoare cuștii (o „nanoparticulă”) formată din proteine ​​proiectate pentru a avea anexe „lipicioase” pe suprafața sa, pe care cercetătorii pot atașa proteine ​​virale marcate.

Aceste nanoparticule pot fi pregătite pentru a afișa bucăți dintr-un singur virus (nanoparticule „homotipice”) sau bucăți din mai mulți viruși diferiți (nanoparticule „mozaice”), conform scitechdaily.com.

Când este injectat într-un animal, vaccinul cu nanoparticule prezintă aceste fragmente virale sistemului imunitar. Acest lucru induce producerea de anticorpi, proteine ​​ale sistemului imunitar care recunosc și luptă împotriva agenților patogeni specifici, precum și răspunsuri imune celulare care implică limfocitele T și celulele imune înnăscute.

În acest studiu de cercetare, oamenii de știință au ales opt betacoronavirus asemănător SARS, inclusiv SARS-CoV-2, virusul care a provocat pandemia COVID-19, împreună cu șapte viruși animale înrudite care ar putea avea potențialul de a declanșa o pandemie la oameni. și a atașat fragmente din cei opt viruși pe schela de nanoparticule.

Echipa a ales fragmente specifice ale structurilor virale, numite domenii de legare a receptorilor (RBD), care sunt esențiale pentru intrarea coronavirusurilor în celulele umane. De fapt, anticorpii umani care neutralizează coronavirusurile vizează în primul rând RBD-urile virusului.

Ideea este că un astfel de vaccin ar putea provoca organismul să producă anticorpi care recunosc pe scară largă betacoronavirusurile asemănătoare SARS pentru a lupta împotriva variantelor în plus față de cele prezentate pe nanoparticule, țintind caracteristicile comune ale RBD virale.

Acest design provine din ideea că diversitatea și aranjarea fizică a RBD-urilor pe nanoparticulă va concentra răspunsul imun către părți ale RBD care sunt împărtășite de întreaga familie de coronavirusuri SARS, realizând astfel imunitatea tuturor. Datele raportate astăzi în Science demonstrează potențiala eficacitate a acestei abordări.

Ce se întâmplă cu vaccinul anti-Omicron

Încă de la începutul acestui an, companiile producătoare de vaccinuri anunțau un ser care ar putea face față Omicronului. Ar fi trebuit să fie disponibile acum câteva luni însă nici acum nu se știe clar când vor putea ajunge pe piață.

”Vaccinul anti-Omicron are rezultate foarte bune în studiul clinic. Nu știu exact când va fi implementat, ar trebui în viitorul apropiat. Dar cred că ține mai mult de partea de logistica implementării unui vaccin actualizat decât de demonstrarea eficacității și siguranței acestuia”, a mai spus Ștefan Dascălu.

Cercetătorul a mai explicat că vaccinarea sezonieră împotriva coronavirusului devine un scenariu tot mai plauzibil. ”Eu am spus încă de la începutul campaniei de vaccinare că profilul imunologic al virusului sugerează în viitor că va fi nevoie de o vaccinare sezonieră. Dacă un vaccin universal nu va fi disponibil în viitorul apropiat, sunt destul de sigur că se va ajunge la acest scenariu de vaccinare similar cu vaccinarea antigripală”, potrivit lui Ștefan Dascălu.

Dacă vaccinul mosaic-8 devine realitate, ar putea fi o soluție pentru lupta nu doar cu COVID, ci și cu alți viruși.

Candidații PSD din București strâng din nou semnături. Firea: Este o situație nouă. Avem alte protocoale

Candidatul PSD pentru Primăria Capitalei, Gabriela Firea, a afirmat, joi, 25 aprilie, că protocoalele semnate de PSD cu PNL pentru candidaturi comune la primăriile de sector şi la Primăria...

Lovitură pentru Clotilde Armand. Primărița Sectorului 1, trimisă în judecată în ziua în care și-a depus candidatura pentru un nou mandat

Procurorii au anunțat joi, 25 aprilie, trimiterea în judecată a primăriței Sectorului 1, Clotilde Armand, pe care o acuză de ”folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”. Ea...