Turismul viticol în Serbia - o tradiție de peste un secol

Tradiția de cultivare a strugurilor și producția vinului care datează de secole în Serbia nu mai este un secret pentru nimeni. Există numeroase dovezi care arată că populația locală s-a ocupat cu viticultura încă dinainte de epoca creștină. Cu toate acestea, dezvoltarea și înflorirea reală a viticulturii și a culturii consumării vinului în general este legată de Evul Mediu și de domnia dinastiei Nemanjić, care, printre altele, au fost amintite pentru faptul că au construit numeroase biserici și mănăstiri, și le-a dat moșii și, neapărat, podgorii pentru că vinul este o parte indispensabilă a tuturor ritualurilor creștine importante. La 21 mai 1349, împăratul Dušan a adoptat Codul, care, printre altele, reglementează producția și vânzarea vinului. Codul lui Dušan este cunoscut și ca primul act democratic din lume deoarece, așa cum scrie în prefață, „judecătorilor se dispune să judece conform Codului și nu conform voinței împăratului”.

Mulți ani mai târziu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu retragerea turcilor din aceste zone, moșiile și podgoriile au fost puse în vânzare, iar producția vinului, care fusese suprimată și interzisă până atunci, a cunoscut o renaștere. În 1884, Svetozar Tutunović, un avocat din Niš, a cumpărat podgorii pe dealul Gorica, nu departe de Niš, și a construit o cramă în același loc. Pivnița lui Tutunović, a devenit foarte repede un loc de întâlnire pentru boemi și admiratori ai băuturii zeilor, iar vinificatorul întreprinzător, lângă clădirea cramei, a construit în curând o clădire cu un restaurant la parter și camere pentru cazarea oaspeților la etajul superior. Pentru a facilita sosirea oaspeților, a existat și un tramvai tras de cai care aducea oaspeții din centrul orașului și îi ducea înapoi. Aceasta a fost prima formă înregistrată de turism viticol bazată pe aceleași principii ca și astăzi. În același timp, viticultorii sârbi investesc în dobândirea de noi cunoștințe pentru că, în urma știrilor care vin din restul Europei, înțeleg că filoxera va ajunge inevitabil și în Serbia. Știind că este imposibil să evite devastarea podgoriilor, cresc pepiniere de viță de vie și produc material săditor nou altoit pe portaltoi de origine americană. Cu material săditor nou se cultivă puieți tineri și Serbia combate acest flagel și își revine surprinzător de rapid. Șapte ani mai târziu, în 1899, au fost organizate primele expoziții de struguri și vin și toți cei interesați au fost invitați la excursii unde au vizitat podgoriile noi și s-au degustat vinurile noi pentru ca toată lumea să se convingă de refacerea cu succes a viticulturii. Ca și toate celelalte, ascensiunea viticulturii și a turismului viticol a fost încetinită semnificativ mai întâi de Primul Război Mondial, apoi și de al Doilea Război Mondial. Prima jumătate a secolului XX a fost plină de suișuri și coborâșuri pline de aventură pentru întregul sector al turismului viticol, care și-a revenit în cele din urmă abia în ultimul deceniu al secolului trecut.

Astăzi, Serbia este o țară cu o ofertă variată de turism viticol. Numeroase crame, din toate regiunile viticole, întâmpină turiștii cu bucurie, încercând să le ofere o experiență autentică a Serbiei printr-o ofertă gastronomică de excepție. Fiind o bijuterie rară nedescoperită a turismului viticol european, Serbia va oferi oaspeților săi o experiență completă: de la cele mai bune vinuri de calitate confirmată, la cele mai prestigioase competiții de vinuri din lume, mâncare de calitate superioară, crame mari impresionante, dar și mici proprietăți de familie unde cunoștințele și tradiția producției vinului sunt transmise din generație în generație, natură frumoasă, conținut cultural neobișnuit și interesant, istorie dinamică și oameni veseli care doresc să facă din șederea fiecărui oaspete în Serbia o experiență de neuitat.

Serbia viticolă este împărțită în trei mari regiuni viticole: Serbia Centrală, Voivodina și Kosovo și Metohia. În cadrul acestor regiuni, există 22 de regiuni viticole, formate din 77 de podgorii. Turismul viticol în Serbia se bazează pe 17 drumuri viticole marcate clar cu semnalizare de circulație. Fiecare dintre ele duce în diferite părți ale țării și prezintă conținut cultural diferit și vinuri diferite. Serbia este o țară a vinurilor bune, deoarece cultivă cu succes toate cele mai importante soiuri de struguri din lume. În abundența vinurilor excelente cu caracter internațional se remarcă în special cele din soiuri autentice de struguri dar și soiuri noi. Prin urmare, vinoturistul este adesea impresionat de vinurile prokupca, kadarka, tamjanika, seduša, bagrina, smederevka, pannonia, morava, probus, sila, neoplanta... Segmentul vinurilor naturale produse în mod tradițional nu este mai puțin interesant. De asemenea, diferitele tehnologii și tipuri de vin permit fiecărui vinoturist să găsească ceva original în abundența de oferte inedite, dar totuși ușor adaptabil propriului gust.

De asemenea, există patru drumuri culturale viticole: Drumul Împăraților Romani, Drumul Viticol al Dunării, Serbia Regală Viticolă și Drumul Viticol Constantinopol. Concentrându-ne pe diferitele părți ale celebrei istorii viticole a Serbiei, fiecare dintre aceste drumuri pune în evidență diferite epoci, guvernanți și alte specificități, inclusiv o ofertă gastronomică autentică. Drumul Viticol Constantinopol se bazează pe semnificația celui mai important drum istoric din Balcani, care leagă Asia și Europa de secole. Acest traseu este plin de evenimente semnificative din punct de vedere istoric din Balcani, frumusețe naturală, conținut cultural, gastronomie incredibil de diversă, gamă variată de viță de vie și de experiențe viticole unice. Bazat pe aceleași principii, în ultimul timp devine un susținător puternic al proiectului Open Balkans. Prin organizarea evenimentului Wine Vision by Open Balkan, Belgradul va fi și anul acesta capitala vinului din Balcani, între 16 și 19 noiembrie, și va arăta într-un mod unic importanța istorică a prezentului și perspectivele dezvoltării în industria viticolă. Credem că acesta este unul dintre cele mai bune motive pentru a vizita Belgradul în noiembrie și pentru a descoperi ultima bijuterie viticolă ascunsă a Europei.

Mirjana Maksimović

președinta Asociației Femeile și Vinul.

www.zeneivino.com

Copiii românilor din Serbia, la studii în România. O primărie le asigură cazarea și transportul gratuit în școli modernizate cu fonduri europene FOTO FOTO

Copiii românilor din Serbia ar putea studia în România, chiar începând cu anul școlar următor. Discuțiile pentru a duce la îndeplinire această dorință a românilor din Serbia au...

Vacanță de 1 Mai și Paște, pe litoralul românesc sau în Bulgaria și Grecia. Unde e mai avantajos și unde e vremea mai bună

Vacanţa de 1 Mai şi de Paşte va fi mai lungă anul acesta, având în vedere că cere două sărbători vor fi una după alta. Așa că mulți și-au legat liberele și profită pentru a avea un...