Operațiunea Hiroshima - Reparații (ep.8)

Autor: Calin Rotarus - specialist in comunicare
Luni, 01 Noiembrie 2021, ora 13:06
2513 citiri

În cele din urmă găsesc și bere și aterizez triumfător la barcă. De departe aud urările lui Seba la adresa diverselor subansamble, soluții tehnice și abilitățile celor care le-au proiectat. Mă apropii de barcă tiptil, bat deodată în cocă și urlu: Berea e rece!

Dinăuntru se aud două bubuituri, provocate de căderea unor obiecte, urmate la câteva fracțiuni de secundă de un potop de vorbe colorate din partea lui Seba. Flămând și însetat, mă cațăr în cockpit, fixez masa mobilă, aranjez sandwichurile și berile. Se aude și Mihai:

- No, că doară nu trebuie să urli așa că m-am spăriet.

Fiecare dintre noi am fost blagosloviți cu câte un dar special. Unii au primit îndemânare, alții forță, alții perseverență și așa mai departe. Mihai a primit chelie. Lumea ar fi fost mai săracă dacă vreun obstacol, cum ar fi părul, ar fi ascuns spectacolul mimicii lui. Forma absolut sferică a capului, combinată cu marea mobilitate a mușchilor faciali face ca orice trăire interioară să fie reflectată atât în pozițiile relative ale trăsăturilor, cât și în poziția absolută a fetei, care poate să urce, să coboare sau să își modifice amprenta pe suprafața globului cranian, cam cum se plimbă pe globul pamântesc cicloanele de la buletinele meteo. O mică emoție poate să schimbe poziția unui singur element, gen curbura colțului drept al liniei buzelor, pe când una mare poate să le amestece cu totul, și ansamblul lor să se mărească sau micșoreze oricât, și să le deplaseze oriunde între polul nord și ecuator. Mihai funcționează secvențial. Adică nu se apucă de nimic până când nu cugetă temeinic - împarte operațiunea în etape, fiecare cu partea de pregătire teoretică (adică cugetat), și practică (adică aranjat toate cele necesare în poziția optimă), apoi execuție și verificare, după care repetarea încă cel puțin o dată a tuturor fazelor fiecărei etape, ca să fie sigur că nu i-a scăpat ceva. Dacă trăiești suficient de mult, ai șansa să te bucuri de o treabă bine făcută, cu două mențiuni: prima că niciodată n-am reușit să desfacem ceva strâns de el, și a doua că orice blocaj îl capturează într-o buclă din care îi e foarte greu să iasă.

Să presupunem are de schimbat filtrul de ulei. Prima dată se da un pas înapoi, își aprinde o țigară și cugetă câteva minute. Dacă îl observi poți să îți dai seama de numărul de operațiuni necesare (le numără pe degete), sensul mânuirii uneltelor (întâi rotește mâna spre dreapta, după care se oprește, reflectează un pic, încearcă și spre stânga, buza de jos descrie un semicerc dezaprobator, rotește iarăși spre dreapta, mai face o pauză și cu un clătinat liniștitor din cap fixează în procedura mișcarea respectivă), gradul de dificultate (numărul de cute de pe frunte) și ce poate să meargă prost (distanța dintre sprâncene și nordul geografic al cheliei). Apoi cade pe gânduri, trăsăturile i se relaxează (se depărtează cu totul de nord), schițează o mișcare de înaintare după care se oprește brusc, ca și cum ar fi călcat într-un rahat. Se da iar înapoi și repetă secvența de la început, un pic mai lent.

Ia o cârpă și o așterne tacticos pe podea în dreapta motorului. Dă să se aplece, se oprește brusc, fizionomia ii urcă iar cu câteva grade latitudine, pică pe gânduri, după care ia cârpa și o mută în stânga. O netezește frumos cu palma, după care apelează registrul de memorie în care a stocat lista cu sculele necesare. Adică cheia de filtru (figura rămâne la latitudinea precedentă dar mai capătă câteva grade longitudine, semn că e mulțumit). O ușoară încruntare (oare n-am nevoie și de altceva) trece că un nor pe cerul senin (poate că norul e ceva mai rapid), și se apucă să caute cheia de filtru: Deschide sertarul cu scule uzuale, cotrobăiește prin el, după care trece la celelalte sertare, ridică saltelele să vadă dacă nu cumva mai e vreun cotlon pe acolo. După ce termină toate ungherele se oprește, cugetă puțin și o ia de la început. Dacă nu se întâmplă nimic poate să rămână în buclă oricât, doar că în preajma unui oltean ceva se întâmplă tot timpul. Cum ar fi că trece că o furtună pe lângă el, se împiedică a nu știu câtă oară de cârpă lui Mihai, în norul de înjurături ce îl înconjoară permanent apar cuvinte de gen fibră textilă, petrolul din care s-a extras, Jacquard și familia să, după care realizează că Mihai și motorul sunt în aceeași poziție că acum două-trei treceri (după fiecare, Mihai rearanjează cârpă). Se oprește brusc și îl întreabă:

- Ce cauți mă?

- Cheia de filtru!

- N-avem!

Și pleacă. Pe măsură ce se îndepărtează, substantivele din categoria textile cedează locul celor din categoriile mai de actualitate, gen colțul mesei sau piulița de 16 cu filet metric și pas normal. Mihai rămâne absolut nemișcat, că un ogar în aret, doar că, în loc de lăbuța, stă cu sprânceană dreapta ridicată. Nici nu apucă Seba să ajungă în dreptul căpităniei că Mihai iese din încremenire și îi da replică:

- No, că așe mă gândeam și eu...

Omul s-a născut liber. În raiul anterior formelor de civilizație cunoscute sau bănuite, trăia fericit înconjurat de o grămadă de întrebări fără răspuns, cum ar fi, dacă va avea ce mânca a două zi, sau dacă, dimpotrivă, leul va rămâne flămând în dauna curbei demografice locale, adică nu-l va mânca pe el. Problemele au apărut în momentul în care a început să caute certitudini. Prima mare invenție a omenirii – războiul, și a doua – agricultura au fost două mari promisiuni. În schimbul lor, n-a avut de făcut decât să renunțe la cumsecădenie și la libertate. Și cum speranța e săracă ultima care n-a apucat să iasă din cutie, încă n-a renunțat la a căuta certitudini, cât de mici ar fi. În concluzie, Mihai, înarmat cu certitudinea că nu avem cheie de filtru, se dă iar un pas înapoi, își aprinde o țigară și reia planul de la zero.

Citiți și

Operatiunea Hiroshima - cel ce i-a dat nume (ep.1)

Operațiunea Hiroshima - Echipajul e complet (ep.2)

Operațiunea Hiroshima - Cum să (nu) cumperi o barcă (ep.3)

Operațiunea Hiroshima - Zâna cea bună (ep.4)

Operațiunea Hiroshima - Pe vremea când se potcovea puricele (ep.5)

Operațiunea Hiroshima - Zâna din Salonic (ep.6)

Operațiunea Hiroshima - Cu calul în insula minotarurului (ep.7)

Despre Călin Rotarus:

Lucrător pe ogorul publicității online o jumătate de viață, ceva coaching și training de business și comunicare.

Hoinar pe mari ca Egee, Neagră, Baltică, Nordului, Adriatică, Cretei, Atlantic.

Primul, și până acum singurul roman care a călătorit cu un velier din Suedia până în România (Lacul Vanern, canalul Trollhattan, Kattegat, Oresund, Marea Baltica, Mittellandkanal, Rin, Main, Europakanal, Dunăre)

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Delir în Georgia după prima calificare din istorie, la Euro 2024. O fostă campioană europeană a rămas acasă VIDEO
Delir în Georgia după prima calificare din istorie, la Euro 2024. O fostă campioană europeană a rămas acasă VIDEO
Echipa naţională a Georgiei s-a calificat marţi seara în premieră la un turneu final al Euro, după ce a învins Grecia, pe teren propriu, după lovituri de departajare, scor 4-2, în prima...
Țara europeană în care salariul minim net va crește la peste 700 de euro din aprilie
Țara europeană în care salariul minim net va crește la peste 700 de euro din aprilie
Guvernul elen a decis ca de la 1 aprilie salariul minim să fie majorat la aproximativ 830 de euro brut (sau 705 euro net), informează publicaţia Ekathimerini. Ministrul Muncii, Domna...
#ambarcatiune, #Grecia, #Operatiunea Hiroshima, #Calin Rotarus , #stiri vacanta