Primul mare test pentru ministrul Justitiei. Singurul parchet din Romania care functioneaza in prezent cu sef interimar

Noul ministru al Justitiei, Stelian Ion, se va confrunta inca din primele zile de la preluarea mandatului cu un test-cheie: va merge mai departe in numirea unui procuror-sef la DIICOT pe procedurile in vigoare, dupa exemplul fostului ministru Predoiu, sau va aborda intai problema modificarii modului de numire a sefilor marilor parchete, astfel incat ministrul sa nu mai joace un rol esential.

Este ceea ce a cerut atat Comisia Europeana, cat si mai multe asociatii ale magistratilor din tara noastra. Acestia din urma sunt de parere ca ministrul, pe langa desfiintarea Sectiei Speciale si reformarea Inspectiei Judiciare, ar trebui sa vina intai cu un cadru legislativ care sa reglementeze, in acord cu cerintele Comisiei Europene, modul de numire al procurorilor-sefi.

Problema desemnarii procurilor sefi, si in speta a numirii procurorului-sef DIICOT, singurul mare parchet care are in acest moment un sef interimar, este cu atat mai importanta cu cat Stelian Ion nu a specificat clar ce anume intentioneaza sa faca in acest aspect. Dupa obtinerea avizului Comisiei Juridice acesta a declarat ca numirea unui sef la DIICOT este o prioritate. "Dupa discutia pe care o voi purta cu actualul procuror sef interimar vom stabili acest calendar, dar in orice caz nu putem lungi foarte mult aceasta durata de interimat. Insa am spus deja in cadrul audierilor ca nu voi abuza de functia de ministru pentru a interveni dur si disproportionat in activitatea procurorilor", a afirmat acesta.

Asociatiile magistratilor vor un echilibru intre rolul ministrului si CSM

Asociatiile magistratilor sustin ca esentiala este elaborarea unor proceduri noi de numire a procurorilor-sefi in fruntea marilor parchete, proceduri in care, in concordanta cu recomandarile institutiilor internationale, rolul ministrului Justitiei sa fie in echilibru cu Sectia pentru procurori a CSM. Judecatorul Dragos Calin, co-presedinte al Asociatiei Forumul Judecatorilor subliniaza ca in acest moment nu exista niciun cadru legislativ clar cu privire la etapele acestor numiri.

"Forumul Judecatorilor a solicitat si ministrului Predoiu la inceputul anului intai o reglementare legislativa asa cum au cerut Comisia de la Venetia, GRECO si Comisia Europeana si abia apoi desfasurarea unor proceduri pentru numirea procurorilor-sefi. Adica ar trebui schimbat cumva, asa cum spune si Comisia Europeana, in a fi oferit un rol mult mai important Sectiei pentru procurori din CSM si abia apoi efectuate numiri.

Ideea e ca parlamentul sa poata dezbate un astfel de proiect cat mai repede, pentru ca in prezent nu exista niciun fel de cadru normativ clar. Ar trebui sa avem o astfel de reglementare intr-o lege, unde sa fie prevazuti fiecare pasi, pentru ca, spre exemplu, atunci cand s-a desfasurat procedura de selectie ultima data a existat doar un ordin, cred ca nici un ordin nu a fost ci doar niste instructiuni de la ministerul Justitiei. Aceste chestiuni trebuie inserate in lege.

Iar pentru procedura de desemnare in sine sunt mai multe variante, fie ca propunerile sa vina de la corpul magistratilor sub Sectia de procurori a CSM, fie sa fie efectuate in continuare pe acelasi sistem de ministerul Justitiei si sa se mearga la audiere in CSM insa avizul Sectiei pentru procurori sa fie unul conform si nu doar consultativ. Sunt mai multe variante, ele se pot discuta cu CSM-ul cu corpul magistratilor, asa cum a cerut si Comisia Europeana. Plus ca va trebui sa existe si un control judiciar, asa cum CEDO a spus in cauza Kovesi, sa existe posibilitatea pentru cei care sunt respinsi sa conteste decizia. Avem nevoie de o procedura predictibila de numire a procurorilor de rang inalt", a declarat magistratul.

Procurorii-sefi de parchete ar putea fi stabiliti prin concurs

Alexandra Lancrajan, unul din liderii Asociatiei "Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor" (AMASP) sustine ca este nevoie de un echilibru intre rolul ministrului si rolul procurorilor in desemnarea Procurorului General si subliniaza ca pentru celelalte functii de conducere ar putea exista posibilitatea unui examen, la fel ca pentru toti ceilalti procurori, examen ce ar exclude astfel factorul politic din aceasta numire.

"Noi, cei de la AMASP am atras atentia de multe ori ca procedura de numire a Procurorului General al Romaniei trebuie sa fie echilibrata cu un element preponderent in ceea ce priveste implicarea sistemului judiciar. Am propus de fiecare data ca este nevoie de o procedura transparenta atunci cand sunt analizate candidaturile, cu niste criterii clare si cu un profil al candidatului pentru functia de procuror general care sa fie bazat pe meritocratie.

Consideram ca exista doua posibilitati de modificare a procedurii de numire. Prima, cu o selectie facuta de ministrul Justitiei, in baza unui profil al candidatului cu criterii meritocratice, acea propunere sa fie inaintata CSM-ului, si avizul sa nu fie unul consultativ ci unul conform, dupa care numirea in mod evident la presedintele statului.

Sau, o alta varianta ce poate fi luata in calcul, este ca selectia si propunerea sa fie facute de catre Sectia pentru procurori a CSM, evident cu consultarea ministrului Justitiei, si in final la presedinte, cel care trebuie sa faca numirea. Este necesar ca atunci cand se fac aceste numiri sa existe o consultare a sistemului, a procurorilor, pentru ca pana la urma este reprezentantul Ministerului Public si ar trebui sa conteze ce au de spus si magistratii-procuri despre o viitoare numire.

Ramane un punct de discutie daca este necesara aceasta procedura cu implicarea ministrului Justitiei si avizul CSM si pentru celelalte funtii de conducere, si daca nu ar fi mai bine ca celelalte functii sa fie numite fie direct de Sectia de procurori a CSM sau sa fie ocupate prin examen. Poate este bine sa discutam daca se pot ocupa prin examen la fel cum se ocupa la toate parchetele de Curti de Apel, Tribunal si Judecatorie si sa excludem cumva factorul politic", a declarat Alexandra Lancranjean.

"In mod categoric ar trebui sa avem intai modificarea procedurii, pentru ca la DIICOT, interimar, neinterimar, oricum fiind vorba de adjunctul numit in functie asigura conducerea oricum in virtutea acestei pozitii. Deci DIICOT-ul nu are o problema ca este necondus, DIICOT-ul are o problema structurala si o problema privind calitatea esalonului doi de functii de conducere numite de Tudorel Toader si Catalin Predoiu. Aceste modificari ar putea fi facute si prin Ordonanta de Urgenta, in ciuda unui referendum ratat din cauza unei intrebari nefericite, si s-ar impune prin OUG tocmai pentru a se putea declansa aceste proceduri cu respectarea MCV-ului.

Esential este ca rolul central sa apartina CSM in aceste numiri. Ceea ce presupune fie un aviz conform, fie ca procedura sa se desfasoare de catre, si propunerea sa apartina CSM-ului, iar ministrul sa dea un aviz conform. In felul acesta s-ar asigura un echilibru intre ministru si CSM care ar fi obligati sa coopereze. In acest moment avem un dezechilibru clar, pentru ca ministrul Justitiei este decident suprem iar restul sunt doar simpli figuranti", a declarat si Bogdan Pirlog, co-presedinte al Asociatiei Initiativa pentru Justitie.

Stelian Ion: Avizele CSM in numirea procurorilor de rang inalt trebuie luate in considerare

Stelian Ion a declarat miercuri, 23 decembrie, dupa obtinerea avizului Comisiei Juridice, ca avizele Consiliului Superior al Magistraturii in numirea procurorilor de rang inalt ar trebui luate in considerare, deoarece altfel "va plana intotdeauna asupra factorului politic banuiala ca are un interes sa forteze numiri".

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei si atunci cand are un punct de vedere si am vazut ca punctele de vedere sunt argumentate, as zice bine argumentate, ele trebuie luate in considerare, pentru ca altfel, daca procedam altfel si nu respectam aceste avize. va plana intotdeauna asupra factorului politic banuiala ca are un interes sa forteze numiri.

Eu vorbesc de o chestiune de principiu, nu de exemple punctuale, cream legile nu pentru anumite persoane sau in functie de anumite persoane, ci le cream astfel incat sa existe niste echilibre ca oricine ar fi in functia respectiva sa nu existe nicio banuiala ca ar putea conduce institutia intr-un sens in care sa, eu stiu, sa fie influentat de factorul politic", a afirmat Stelian Ion, intrebat miercuri in Parlament daca ar trebui sa fie obligatoriu avizul CSM in numirea procurorilor de rang inalt.

Numirea procurorului general si a sefei DIICOT, fara avizul CSM

Asociatiile "Forumul Judecatorilor din Romania" si "Initiativa pentru Justitie" au facut un apel public in decembrie 2019 catre membrii Sectiei pentru procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii sa nu participe la demersul considerat politic prin care ministrul justitiei a anuntat ca va selecta procurorii propusi pentru functii de la conducere la Parchetul General, DNA si DIICOT. Cele doua asociatii sustineau ca procedura este politizata si ca nu difera cu nimic fata de precedentele proceduri de selectie, ministrul justitiei avand un cuvant greu de spus in selectarea numelor de procurori sefi.

Reactia a venit dupa ce aceleasi asociatii i-au cerut ministrului Catalin Predoiu sa nu declanseze procedura legala de numire a noilor sefi de la DNA, Parchetul General si DIICOT inainte de a modifica legislatia in conformitate cu recomandarile facute de Comisia Europeana (prin raportul MCV), Comisia de la Venetia, GRECO si Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).

In final, in luna februarie a acestui an, presedintele Iohannis a semnat decretele de numire atat a Gabrielei Scutea, pentru functia de procuror general, cat si a Giorgianei Hossu la sefia DIICOT, asta desi ambele primisera aviz negativ din partea procurorilor CSM. Presedintele a invocat atunci "superficialitatea avizelor CSM", asa cum se exprimase si ministrul Justitiei intr-o scrisoare trimisa sefului statului.

La finalul lunii septembrie, in primul raport anual privind situatia statului de drept in statele membre UE, Comisia Europeana a criticat Romania pentru procedura de numire a procurorilor-sefi. Astfel, raportul noteaza ca procedura de numire a sefilor de la Parchetul General si DIICOT, in ciuda avizului negativ al CSM, provoaca "ingrijorari". Comisia amintea ca ultimul raport MCV recomanda Romaniei sa stabileasca o procedura de numire a procurorilor-sefi "mai robusta si mai independenta".

Cum a plecat Giorgiana Hossu din fruntea DIICOT

In data de 24 septembrie, Giorgiana Hosu si-a dat demisia din functia de procuror-sef al DIICOT, conducerea parchetului anti-mafia fiind preluata de adjuncta institutiei, Oana Patu. "Demisia procurorului sef DIICOT a fost motivata de preocuparea de a proteja credibilitatea institutiei si a avut la baza un context cu care nu a avut vreo legatura si din cauze care nu ii sunt imputabile", a transmis la acea data ministrul Justitiei.

Demisia acesteia a venit dupa ce fostul politist Dan Hosu, sotul sefei DIICOT, Giorgiana Hosu, a fost condamnat, pe fond, de catre Tribunalul Bucuresti la 3 ani de inchisoare cu suspendare. Dan Hosu a fost achitat pentru coruptie (trafic de influenta si dare de mita), dupa ce instanta a anulat probele obtinute de SRI pe MSN (mandat de siguranta nationala) ca urmare a unei decizii CCR, dar a fost condamnat pentru instigare la acces ilegal la un sistem informatic si instigare la folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii. Cu o zi inainte, presedintele Iohannis, cel care a numit-o pe Hossu in ciuda avizului negativ al CSM, ca "daca apare o condamnare, cu siguranta nu va ramane fara urmari".

De subliniat ca Giogiana Hossu nu si-a inaintat demisia dupa ce, cu doua luni inainte, DIICOT anuntase clasarea dosarului "10 august", asta in privinta celor mai grave acuzatii la adresa sefilor Jandarmeriei, iar restul dosarului era declinat catre Parchetul Militar. Practic, decizia de clasare venea la doi ani de la deschiderea anchetei.

In urma unui imens scandal mediatic provocat de aceasta ordonanta de clasare, unde protestatarii erau comparati cu "buruieni ce trebuie aduse la stadiul de brazda", sefa DIICOT, Giorgiana Hossu semneaza o noua ordonanta de redeschidere a dosarului. Tribunalul Bucuresti urmeaza sa se pronunte abia in 22 ianuarie asupra redeschiderii acestei anchete, asta dupa ce DIICOT a trimis initial cererea la Curtea de Apel, instanta care si-a declinat competenta.

VIDEO Momentul in care Laura Vicol (PSD) si Diana Sosoaca (AUR) fac scandal la audierea lui Stelian Ion: "Va este dor de sedintele Comisiei Iordache"

Lovitură în Dosarul 2 Mai. Judecătoarea care a produs indignare după ce a întrebat dacă unul dintre tinerii omorâți este la proces nu va fi suspendată

Ioana Ancuţa Popoviciu rămâne judecătoarea dosarului accidentului de la 2 Mai, deși Inspecţia Judiciară ceruse suspendarea acesteia. Decizia a fost luată miercuri, 24 aprilie, de Consiliul...

CSM discută astăzi propunerea de suspendare a judecătoarei din dosarul accidentului de la 2 Mai

Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii discută, miercuri, propunerea Inspecţiei Judiciare de suspendare din funcţie, până la finalizarea...