Seful Garzii de Mediu, despre cauzele si solutiile la problema poluarii in Capitala. De ce Bucurestiul, in lipsa traficului, este inca poluat

Duminica, 28 Martie 2021, ora 23:483482 citiri
Seful Garzii de Mediu, despre cauzele si solutiile la problema poluarii in Capitala. De ce Bucurestiul, in lipsa traficului, este inca poluat
Sursele poluarii in Capitala/Foto: Octavian Berceanu/Facebook

Octavian Berceanu, noul sef al Garzii Nationale de Mediu, a postat duminica, 28 martie, pe pagina sa de Facebook o analiza cu privire la cauzele ce determina, chiar si in lipsa unui trafic auto intens, o poluare ridicata a Capitalei.

"Ieri seara am luat la rand strazile incepand cu centrul, din spatele magazinului Unirea pana in Rahova, Cotroceni, Regie, Giulesti Sarbi si Grangasi.

Ce s-a intamplat zilele acestea si ce este de facut?

Mentionez ca este o opinie personala, documentata in ani de zile pe teren, cu aparatul pentru masurarea calitatii aerului, cu peste 50.000 de km parcursi pe strazile orasului in 4 ani de zile.

In acest weekend nu vorbim de valori mari ale traficului rutier, nu putem da vina pe arderile ilegale de deseuri precum cauciucuri si cabluri. Dar oricine ar fi iesit in cursul serii pe strada ar fi simtit mirosul de ars, incontestabil. Eu l-am simtit prin toate zonele cu case.

Chiar daca nu ne place e sanatos sa admitem cateva lucruri factuale si sa gasim impreuna solutiile cele mai bune.

1. Mirosurile de lemne arse amestecate cu mirosurile chimice intepatoare vin de la sobele caselor neracordate la retelele de gaze plus mirosul de hidrogen sulfurat de la depozitele de deseuri au fost prezente in mai toate locatiile. Cat de multe sobe de acest gen functioneaza in Bucuresti? Nu stim!

Solutia: Primariile ar fi trebuit sa aiba un registru electronic cu adresa, proprietarul, locatia GPS, tipul sobei, tipul combustibililor folositi si poza sobei pentru conformitate, dovada ca datele sunt corecte si colectate la fata locului.

Probabil numarul acestora este de zeci de mii. Populatia care se incalzeste cu aceste sobe este una saraca in general, chiar daca domiciliul este in centrul Bucurestiului. Am vizitat casele incalzite cu sobe pe combustibili solizi, unele situate in centru, altele spre periferia orasului.

Oamenii nu mai cheltuiesc in prag de primavara 500 de lei pentru un metru cub de lemne si prefera sa puna in sobe orice deseu care arde si care poate incalzi apa, mancarea si camera.

Solutia:Pe termen mediu si lung trebuie sa aplicam solutiile care sa scoata incalzirea cu lemne si deseuri din cotidianul orasului. Poate programul "Rabla" pentru masini si electrocasnice se poate extinde catre incalzirea locuintelor individuale prin achizitia de sisteme de incalzire si ardere complete, cu randament inalt, asa cum sunt dotate toate casele din Europa.

Particulele fine de PM 10 si PM 2.5 provenite din arderile bucatilor de PAL, PFL, carbuni, cauciucuri, uleiuri, sunt cat se poate de nocive, substantele degajate sunt puternic cancerigene iar poluarea cumulata a zeci de mii de focuri din incalzirea individuala fac aerul irespirabil, atat in mediul rural, cat mai ales in mediul urban, indiferent de ce oras vorbim.

Aceste particule se ridica pe hornuri antrenate de aerul fierbinte si apoi cad pe sol odata cu contactul cu aerul rece sau raman in suspensie in primii zeci de metri.

Identificarea poluatorilor individuali care polueaza aerul prin arderea combustibililor solizi sau a altor combustibili, dat fiind numarul lor ridicat, de ordinul zecilor de mii in Bucuresti si faptul ca nu exista un registru precis al acestora face imposibila luarea unor masuri, din lipsa de date.

Solutia: pentru familiile care nu sunt conectate la reteaua de distributie a gazului si care se incalzesc, gatesc si isi procura apa calda prin intermediul instalatiilor de incalzire cu combustibili solizi din mediul urban, cu precadere din Bucuresti, este nnevoie de un ajutor, poate nu neaparat financiar dar cel putin material, prin livrarea unor combustibili solizi mult mai putin poluanti.

Cele mai eficiente sisteme sunt sistemele pe peleti cu ardere la temperaturi inalte care sunt eficiente energetic si au un consum mic.

Degeaba mutam laboratorul mobil pentru ca timpul si datele de masurare ale acestuia pe o strada nu inseamna ca doar pe strada respectiva cu case polueaza, iar pe celelalte strazi unde exista case lucrurile stau diferit.

Solutia: un sistem de senzori tip grila pe toate suprafata metropolitana astfel incat sa avem date corecte, metadate, edificatoare, care sa poata sta la baza unui studiu si a unor masuri cu efecte in ameliorarea calitatii aerului.

Nu suntem primii care trecem prin aceste crize, dar restul oraselor europene au gasit solutii, iar incalzirea cu sobe care ard partial combustibilii folositi, in lipsa de gaze naturale, sunt din preistoria civilizatiei.

2. Praful de doua degete existent pe rigolele tuturor drumurilor din Bucuresti este un factor agravant al poluarii. Rar vad ca strazile sa fie spalate cu detergenti si niciodata cu detergenti ecologici care decolmateaza sistemul de canalizare, care sa distruga agentii patogeni si scapa orasul de duhoare. Canalizarea, in lipsa curentilor de aer este un factor permanent de poluare, un pat germinativ care scoate la suprafata mirosuri, bacterii si tot ce se aduna in urma noastra.

Solutie: folosirea unor detergenti ecologici, solventi pe baza de compusi organici, asa cum folosesc si celelalte orase civilizate.

Poluarea din weekend, punctele rosii langa punctele roz sau verzi ne spun ca vorbim de o poluare locale, proprie orasului. Viteza vantului a fost intre 0-2km/h, adica nu am avut curenti de aer care sa aeriseasca orasul. Toata poluarea generata local a fost distribuita local. Pulberile fine au fost ridicate de sobe si de trafic dupa care, in momentul racirii temperaturii s-au asternut peste aceleasi locuri.

Daca privim senzorii individuali, punctele rosii se suprapun de cele mai multe ori peste zonele de case. Intervalul de polare poate fi usor de citit de pe grafic, respectiv seara si dimineata.

Poate e mai dificil de inteles pentru cineva ca mine care sta la bloc cu incalzire centrala si apa calda din retea ca zeci de mii de oameni care stau la casa si au aceleasi nevoi trebuie sa incalzeasca apa. In Bucuresti, pentru igiena, pentru mancare si pentru confort folosind sobe in care poti arde absolut orice, incalzirea cu deseuri e cotidiana, dar cand nu bate deloc vantul devine un cosmar pentru toti.

Oamenii trebuie intelesi, ajutati, prin efortul nostru comun, pentru ca respiram acelasi aer si vom ajunge, din pacate, in aceleasi spitale catre care platim o buna parte din castigurile noastre, nemaivorbind ca cei mici nu au nicio vina si niciun viitor stralucit cand cresc respirand un aer toxic.

3. Solutiile de combatere desteapta a poluarii sunt tributare monitorizarea poluarii cu mijloace moderne, cu statii performante capabile sa livreze date, cu sisteme automate de alarmare, de anticipare a factorilor care produc poluarea. In lipsa unor instrumente moderne precum retelele de monitorizare tip grila, a dronelor, a determinarilor satelitare, prin citiri cu laser, a metadatelor din teren, ramanem sa ne alarmam post factum, departe de a ridica infrigementul pentru calitatea aerului.

4. Lipsa spatiilor verzi, a culoarelor de aerisire din PUG ul orasului, sunt iar motive care ar trebui sa ne ingrijoreze privind calitatea aerului si a gradului de satisfactie tributar vietii in oras.

Evident ca odata cu cresterea vitezei vantului valorile intra in parametrii normali, indicatorii priviti din fata monitoarelor devin verzi si uitam subiectul cumva, pana la schimbarea culorii.

Sunt sigur, din ce am vazut in ultimele 2 saptamani, ca exista oameni cu rang in stat care au imaginea de ansamblu a fenomenului, au viziunea si puterea sa inteleaga ce este de facut pe termen lung pentru ca sa traim intr-un oras cu un aer respirabil. Sunt sigur ca ne vor ajuta prin politici publice sanatoase!

Ministerul Mediului investeste in drone performante care sa citeasca la metru patrat tipul poluarii, temperatura emisa, gazul emanat si locu. Dar ce ne facem atunci cand zeci de mii de case ard orice in sobe. In Bucuresti, pe timpul zilei si al noptii nu a fost nicio sesizare ca hornul unui vecin scoate un fum negru. De ce? Pentru ca nu intra in obisnuinta noastra, pentru ca vecinul nu are ca sa mai bage in soba si nu-si permite un metri cub de peleti, pentru ca si noi, vecinii lui, facem cam la fel uneori.

In consecinta, o provocare sociala nu poate fi combatuta de o singura institutie si doar de institutii, in sine. O provocare sociala care apasa pe umerii nostri, ai tuturor, poate fi rezolvata doar cu efortul tututror.

In fiecare zi, din 12 martie de cand am preluat mandatul de comisar general, am fost in teren impreuna cu echipele Comisariatului General, Comisariatului Bucuresti si ale Comisariatului Ilfov in zona metropolitana Bucuresti-Ilfov.

Si vineri si ieri si azi pe teren sunt cel putin 16 oameni (comisari GNM, politisti si jandarmi) care au ca scop preventia infractionalitatii de mediu

Drept pentru care, in majoritatea cazurilor, arderile ilegale care ridicau poluarea aerului de peste zece ori peste nivelul mediu zilnic maxim admis, au incetat. Nici ieri, nici alataieri si nici acum 5 zile nu au mai ars anvelope si cabluri. Nici ieri si nici in ultimele zile valorile aerului nu au mai atins valorile din aceeasi perioada a anului trecut pentru ca suntem in teren si oamenii ne sprijina.

Eu zic ca mergem pe drumul cel bun, ca raspundem mult mai promt, ca suntem vizibili in teren si ca ajutorul si interesul tuturor pentru aer si mediu s-a inzecit in ultima perioada.

Acum doi ani nu aveam cu cine sa vorbesc despre poluare, acum un an puneam impreuna cu cei dedicati mediului puneam tema poluarii in top 5 prioritati, acum avem puterea sa luptam direct cu cauzele poluarii intr-un mod care ne uneste pe toti. Ne ramane sa intelegem stiintific, clar care sunt sursele, sa le neutralizam chiar daca sunt mari poluatori sau cazuri individuale si sa respiram apoi un aer pe care-l meritam", a scris acesta pe Facebook.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News