Cu toate că este al doilea partid ca mărime din coaliția de guvernare, USR PLUS are dificultăți în a se impune în anumite decizii și mai ales în a-și respecta principalele promisiuni dinaintea campaniei electorale cum ar fi transparența instituțiilor publice, alegerea primarilor în două tururi sau inițiativa „fără penali”. Ba mai mult, după ce în luna aprilie alianța s-a trezit cu un ministru revocat, USR PLUS a cerut revocarea lui Cîțu, pentru ca mai apoi să se răzgândească la câteva zile distanță.
Una dintre temele principale ale discursului USR PLUS din timpul campaniei electorale s-a referit la transparența instituțională. Deși în Parlament există depusă o inițiativă în acest sens de către actualul ministru al Economiei Claudiu Năsui, aceasta stă de luni bune la sertar, din cauza împotrivirii UDMR.
Printre principalele modificări aduse de proiectul de lege se regăseşte obligativitatea instituţiilor de a avea pe site un registru electronic cu solicitările şi răspunsurile oferite în baza Legii 544/2001, o redefinire a instituţiilor care intră sub incidenţa legii menţionate, posibilitatea oferirii de informaţii în format electronic, dar şi sancţiuni între 500 şi 7.500 de lei pentru departamentul de comunicare în caz de neconformare.
Formațiunea maghiară a întors de mai multe ori proiectul de lege de la votul decisiv din Camera Deputaților, fiind nemulțumită de faptul că amendamentele sale asupra proiectului au fost respinse. Amendamentele respective ar fi protejat UDMR în a oferi informaţii de interes public. Din 24 martie 2021 când proiectul a fost întors de la votul final din Camera Deputaților înapoi în comisii, inițiativa a rămas la sertar.
O altă tema împortantă pentru USR PLUS a fost inițiativa „Fără penali în funcții publice”, care prinde praful în sertarele de la Senat. Cu toate că înaintea intrării la putere alianța insista foarte des pe acest proiect, în ultimele șapte luni, de când se află la guvernare, liderii USR PLUS aproape că au uitat de ea.
După ce în urmă cu exact un an de zile „fără penali” trecea de votul din Camera Deputaților, în noiembrie anul trecut aceasta a ajuns la votul din Senat. Cu toate astea, ședința decisivă a fost suspendată de către conducerea Senatului (controlată de PSD la acea vreme), explicând că pentru vot este nevoie de prezența fizică a parlamentarilor, și nu prin telefon, așa cum s-a procedat până atunci. Ulterior, cu toate că raportul de forțe s-a modificat, inițiativa nu a mai fost pusă pe ordinea de zi.
Le sertar se află și proiectul de desființare a Secției Speciale, temă care a stârnit un război al declarațiilor între USR PLUS și UDMR
Un alt mare proiect aparent abandonat este revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Cu toate că aceasta era promisă intens în timpul campaniei electorale atât de PNL cât și de USR PLUS, ideea a picat încă de la negocierile pentru formarea coaliției, drept dovadă fiind faptul că această temă nu se regăsește nici măcar în programul de guvernare. Principala opoziție a venit din partea UDMR, care ar fi cel mai afectat de această modificare, însă nici liberalii nu par să insiste prea mult pe acest subiect.
Presați de către jurnaliști, liberalii și cei din USR PLUS au anunțat la începutul anului că nu au abandonat acest subiect și că alegerea primarilor în două tururi va fi intens dezbătută în cadrul unei comisii speciale de Cod electoral. Președintele Senatului Anca Dragu promitea înființarea acestei comisii încă din 12 ianuarie. Astăzi, la finalul primei sesiuni parlamentare, comisia încă se lasă așteptată.
Pe 14 aprilie premierul Florin Cîțu anunța, spre șocul USR PLUS, că îl revocă din funcția de ministru al Sănătății pe Vlad Voiculescu, unul dintre cei mai populari membri ai alianței. La câteva ore de la decizie, vicepremierul Dan Barna transmitea un mesaj de forță, în care anunța că USR PLUS își retrage sprijinul politic pentru Florin Cîțu.
„Din acest moment, premierul Florin Cîţu nu mai are susţinerea USR PLUS”, afirma Barna, adăugând că decizia de revocare a lui Vlad Voiculescu dă dovadă de „imaturitate politică” și că „ridică foarte multe semne de întrebare” asupra capacității lui Florin Cîțu de a conduce în mod funcțional coaliția. Mesajul a fost dublat de către copreședintele USR PLUS Dacian Cioloș, care propunea chiar ieșirea de la guvernare.
La nicio săptămână distanță amenințările și cerințele USR PLUS erau deja uitate, iar coaliția semna un nou acord de colaborare care prevedea, printre altele, că în cazul revocării unui ministru propunerea să fie dezbătută mai întâi în coaliție. Câteva luni mai târziu însă, Florin Cîțu îl revoca din funcția a ministrului al Finanțelor pe liberalul Alexandru Nazare, fără ca decizia să treacă mai întâi prin coaliție. De altfel, Dan Barna recunoștea că premierul l-a sunat să-l anunțe asupra deciziei cu doar câteva ore înainte ca aceasta să fie pronunțată oficial.