Planul de 750 de miliarde al lui von der Leyen

Miercuri, 27 Mai 2020, ora 14:35
4271 citiri
Planul de 750 de miliarde al lui von der Leyen
Foto: Arhiva Facebook/ Ursula von der Leyen

Minim 750 de miliarde de euro vrea sa mobilizeze sefa CE pentru reconstructia economica dupa criza coronavirus. In acest sens ea vrea sa faca in premiera datorii. Bugetul normal ar urma sa contina alte 1.000 de miliarde.

Presedintele Comisiei vrea sa aloce cel putin 750 de miliarde de euro suplimentar la bugetul comunitar, ca fond de sustinere a reconstructiei dupa criza coronavirus. Doar o mica parte din suma ar fi insa bani lichizi, cea mai mare parte ar reprezenta garantii, realocari si, in premiera in istoria UE, datorii.

Potrivit dpa, 500 de miliarde ar urma sa fie subventii nerambursabile, iar 250 de miliarde credite.

Planul prezentat miercuri de Ursula von der Leyen sporeste si atributiile sefei CE, pentru ca ea ar urma sa fie cea care va supraveghea asa-numitul "Recovery Fund" (fond de redresare) al UE. Suma enorma inseamna, de fapt, dublarea cheltuielilor blocului comunitar: bugetul regulat al UE pe 2021-2027, care inca nu a fost aprobat, prevede de asemenea 1.000 de miliarde de euro.

Cum se impart banii?

Comisia acorda ajutoarele regionale cu care regiunile slabe economic ale UE sunt sprijinite deja de decenii. La fel ar urma sa functioneze si impartirea ajutoarelor pentru criza generata de coronavirus, desi nu se stie inca daca statele beneficiare vor trebui sa vina si ele cu o contributie proprie.

Banii ar urma sa fie utilizati pentru indeplinirea obiectivelor pe termen lung ale UE, adica proiectele de combatere a modificarilor climatice, de digitalizare, de cercetare si dezvoltare. Ceea ce inseamna ca banii din Recovery Fund nu ar trebui investiti pentru a salva de la faliment anumite ramuri industriale amenintate acum de urmarile crizei coronavirus. Multe tari doreau insa exact un ajutor in acest sens, pentru a evita pierderile masive de locuri de munca.

Banii ar urma sa fie alocati regiunilor europene cel mai grav afectate de criza coronavirus. Nu este vorba deci de subventii gratuite direct in bugetele nationale. Dar sunt capabile tarile potential beneficiare sa puna rapid pe picioare proiecte care sa poata fi finantate din acest fond de redresare?

Italia, de exemplu, nu este in stare de acest lucru pe moment. Si are CE destui functionari care sa se ocupe de birocratia distribuirii acestor noi miliarde?

Exista opozitie

Cancelarul Angela Merkel si presedintele francez Emmanuel Macron au prezentat planul unui fond de redresare de 500 de miliarde de euro finantat prin datorii comune. Merkel spune ca o astfel de solutie solidara ar fi si in interesul Germaniei, argument repetat marti la Bruxelles si de ministrul pentru Europa, Michael Roth: "Solidaritatea este in interesul fiecaruia".

Aceste declaratii vizeaza patru tari care nu sunt de acord cu propunerea: Austria, Danemarca, Olanda si Suedia. Ele ar dori ca fondurile de reconstructie post-coronavirus sa nu fie alcatuite din subventii, cum ar vrea Merkel si Macron, ci din credite care sa fie platite inapoi.

Italia se opune insa ferm variantei creditelor, pentru ca nu vrea sa se indatoreze si mai mult.

Solutia ar putea fi tocmai un mix de subventii si credite, ceea ce vrea sa propuna si von der Leyen: in proportie de 60:40 sau chiar 70:30, pentru a-i multumi pe cei patru care se opun.

Deocamdata nu exista un acord cu privire la bugetul UE

Disputa este complicata si de faptul ca trebuie adoptat simultan si noul buget regulat al UE, iar tarile membre sunt departe de un acord. Cele patru state amintite mai sus vor ca si acest buget normal sa fie mai auster, pozitie respinsa clar de ministrul francez pentru Europa, Amelie de Montchalin: nu avem voie "sa furam de la Petru, ca sa il platim pe Pavel", adica sa se taie bani din bugetul regulat, pentru a fi adaugati ulterior in Recovery Fund.

Franta vrea un buget cu destui bani pentru obiectivele pe termen lung, precum apararea comuna si asa-numitul Green Deal, dar si pentru un Recovery Fund, care sa nu contina credite ce trebuie platite inapoi.

Este de asteptat ca un acord pe tema ambelor bugete, regulat si cel pentru fondul de redresare, sa fie incheiat abia la un summit special ce va fi convocat de Germania, dupa ce aceasta tara va prelua presedintia semestriala a UE de la 1 iulie 2020. Va fi probabil si prima oara cand liderii celor 27 se vor reintalni din nou normal si vor sta la aceeasi masa, dupa numeroasele summit-uri prin videoconferinta, din cauza coronavirusului.

Cine va plati totul?

Recovery Fund ar urma sa fie finantat prin contractarea de datorii, o premiera in istoria Comisiei Europene, care ar urma sa primeasca o derogare unica in acest scop. Sefa CE se foloseste in acest sens de bugetul UE ca baza a obtinerii creditului din pietele financiare.

Creditul va fi platit inapoi in 20 de ani. Contributiile statelor membre la bugetul comunitar vor urma sa creasca de asemenea, dupa ce va incepe plata creditului.

Important este ca acest credit sa fie deja disponibil la inceputul lui 2021 pentru a avea un efect. Contractarea de credite de catre Comisia Europeana este insa controversata din punct de vedere juridic, ceea ce ar putea duce la amanari.

Problemele financiare raman nerezolvate

Friedrich Heinemann de la Institutul European de Cercetare Economica ZEW avertizeaza insa: "Recovery Fund nu va putea in cele din urma sa rezolve problemele economice dramatice ale Italiei si Greciei".

Platile de care vor beneficia acestea se vor ridica la doar 2-3% din PIB-ul fiecareia.

Potrivit economistului, ar urma sa se modifice si raportul dintre platitorii si beneficiarii neti la bugetul european. Germania va fi nevoita sa suporte platile cele mai mari, intre 23 si 38 de miliarde de euro, in functie de evolutiile economice si de rezultatul luptei de impartire a fondurilor somunitare.

Polonia ar urma sa devina in premiera contributor net, cu 10 miliarde de euro, dupa ce pana acum a fost beneficiar net.

Totul depinde de cum se vor repartiza miliardele din fondul anti-coronavirus. Se va lua in calcul doar nivelul recesiunii in fiecare tara sau si rata somajului?

Va primi sudul UE cei mai multi bani sau estul? Se va produce insa oricum o reorientare dinspre est spre sud - Franta, Italia si Spania ar urma sa fie principalii profitori. Dar si est-europenii trebuie sa voteze pentru noul buget comunitar - se anunta negocieri foarte dure pe mai multe fronturi.

Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă, Directorul Financiar al ONE United Properties, a participat la cea de-a treia ediție a Quarterly Report, din 6 martie, eveniment marca Ziare.com, alături de partenerul principal...
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Peste 80 din cei 186 de angajaţi ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor rămâne fără locuri de muncă, începând de luni, a anunţat, joi, 28 martie, subprefectul judeţului...
#plan bani Comisia Europeana, #criza financiara Comisia Europeana , #presedinte CE