O strategie politica gresita: demolarea USL (Opinii)

Colaborator:Petru Tomegea
Joi, 06 Iunie 2013, ora 23:051902 citiri
O strategie politica gresita: demolarea USL (Opinii)

Ce se intampla in aceste zile pe prima scena politica starneste destule semne de intrebare: daca prin actuala batalie nu se vizeaza preluarea fraielor guvernarii, atunci inseamna ca aceasta nu are legatura cu buna guvernare si nici macar nu tinde sa aiba.

Or in asemenea situatie nu poate fi vorba de confruntare politica in adevaratul sens al cuvantului, ci de una politicianista de adjudecare doar a mijloacelor. De demonstrat.

USL - o nuca tare

Nu trece o zi fara sa se constate exacerbarea tensiunilor in USL si indesirea atacurilor mai putin impotriva Guvernului Ponta, cat mai ales a partidelor de la Putere si a candidatului acestora la presedintie.

Fiecare gest al liderilor, in special al co-presedintilor, este interpretat de jurnalisti, analisti si activistii Opozitiei ca unul inamical, distructiv la adresa colegilor de alianta, iar concluziile analizelor incepand din februarie 2011 sunt invariabile: zilele USL sunt numarate, iar relatiile intre cei doi, deteriorate ireversibil. De intamplat, insa, nu se intampla nimic.

Cum e posibil asa ceva? E posibil fiindca demolatorii nu au dispus niciodata de un proiect realist de inlocuire a USL cu altceva care sa prinda in timp util la electorat. S-a incercat aceeasi stratagema imediat dupa alegerile din 2004, dar factiunea Stoica-Stolojan, rupta din formatiunea condusa pe atunci de Calin Popescu-Tariceanu, nu a fost in stare sa coaguleze in jurul sau o dreapta viabila.

Trecerea peste noapte a PD de la stanga la dreapta nu s-a dovedit decat o miscare politica pasagera.

Care Opozitie?

Se cuvine o precizare: opozitie agresiva nu fac PDL, PP-DD si UDMR, partide parlamentare care lupta cu Puterea cu armele parlamentarismului clasic, ceea ce pana la urma e normal, ci grupul de sustinatori ai presedintelui Basescu impreuna cu televiziunile, ziarele, blogurile aferente.

Acest tip de opozitie, nefiind constituit in partide, nu doreste sa acceada la guvernare, ci sa demoleze USL si sa extraga PNL-ul de la guvernare in vederea unor alte constructii si configuratii politice. Insa simpla enuntare a locului de adunare, Miscarea Populara, alias Alba-ca-Zapada, nu creeaza un mainstream, o masa critica fara de care nu exista partide.

De aceea, dupa alegerile locale din vara anului trecut, atacurile se concentreaza asupra PNL si a leadership-ului sau, ambele vazute ca puncte vulnerabile din pricina felului de a fi al liberalilor: opiniile lor se contrazic adesea, asa ca e usor de provocat si alimentat conflicte interne de partid.

Stratagema a dat primele rezultate: gruparea Chiliman-Moisescu-Tusa fiind exclusa din PNL. Dar urmarile nu au fost cele scontate: in afara celor 3, nu s-au mai aratat doritori de acelasi calibru.

Nu exista dreapta fara PNL

De ce este atat de important ostracizatul PNL pentru "facatorii de politici", asa cum se considera promotorii insisi? Mai intai, de remarcat ca traducerea mot a mot a termenului "policy makers" nu se potriveste: politicienii nostri nu s-au strofocat sa creeze politici publice, programe si proiecte care sa aduca un plus vietii economice si sociale, ci si-au consumat energiile demolandu-si competitorii.

Apoi, cele 25 procente ale liberalilor bratieni sunt indispensabile oricarei constructii de dreapta, singurul impediment fiind socotit deocamdata liderul si candidatul PNL la presedintie. Se uita insa un lucru: Crin Antonescu a fost ales si reales democratic in fruntea partidului, iar desemnarea sa drept candidat la presedintie, la fel. Este si motivul pentru care beneficiaza de sprijinul majoritatii liberalilor, oricate minciuni s-ar inventa despre aceasta.

Un tramvai numit dorinta

Mai trebuie spus ca USL are o oportunitate extraordinara, usor de fructificat: sa beneficieze in continuare de zestrea formidabila a celor 65% din decembrie anul trecut si de aportul a peste 7,4 milioane de votanti anti-Basescu. Cine crede ca aceasta zestre s-a pierdut se insala: doleantele lor nu s-au rezolvat, iar sansele de rezolvare se diminueaza pe zi ce trece.

La fel si disperarea, iar din disperare se pot intampla multe. Pe aceasta zestre nu poate miza deocamdata decat USL, mai cu seama liberalii.

Or, daca nu este vorba de vreun proiect politic alternativ si atractiv, ci de pregatirea unei formatiuni politice prin ruperea USL si a partidelor componente, ceea ce s-a dovedit de fiecare data pana acum neviabil, actualul razboi pare a fi pierdut din start. Miroase de la o posta a politicianism desuet si a basme de adormit vigilenta alegatorilor. Un fel "wishful thinking". Care ar putea ramane la stadiul de dorinta.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News