Principalele obstacole în calea internaţionalizării întreprinderilor mici şi mijlocii din UE

Miercuri, 18 Mai 2022, ora 23:53
4256 citiri
Principalele obstacole în calea internaţionalizării întreprinderilor mici şi mijlocii din UE

Comisia Europeană a identificat principalele obstacole în calea internaţionalizării întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) din UE şi a pus în aplicare numeroase măsuri pentru a le ajuta să îşi extindă activitatea pe pieţele internaţionale, atât în interiorul UE, cât şi în afara acesteia.

Însă, acestea sunt însă uneori lipsite de coerenţă şi de vizibilitate, iar CE nu le coordonează întotdeauna suficient de bine cu programele proprii ale statelor membre, potrivit unui nou raport al Curţii de Conturi Europene.

"Iniţiativa emblematică a Comisiei privind Reţeaua întreprinderilor europene (EEN), care oferă o reţea de sprijin pentru IMM-urile cu ambiţii internaţionale, necesită o acoperire mai bună în ţările din afara UE, în timp ce în cazul unei alte iniţiative, de mai mică amploare, axată în mod specific pe întreprinderile de înaltă tehnologie nou-înfiinţate - Startup Europe - este necesar să se asigure o mai mare continuitate pe termen lung a activităţilor desfăşurate în cadrul acesteia", se spune într-un comunicat al ECA.

Întreprinderi cu mai puţin de 250 de angajaţi - constituie coloana vertebrală a economiei UE

Conform documentului, IMM-urile - întreprinderi cu mai puţin de 250 de angajaţi - constituie coloana vertebrală a economiei UE, ele reprezentând 99% din totalul întreprinderilor din UE. În afara sectorului financiar, ele asigură două treimi din locurile de muncă din întreprinderi şi generează peste jumătate din producţia economică a UE. Cu toate acestea, ele sunt responsabile pentru doar 30% din exporturile UE.

IMM-urile sunt mai puţin active pe pieţele internaţionale decât întreprinderile mai mari: deseori, ele nu deţin informaţii despre comerţul internaţional şi despre schemele de sprijin public şi, frecvent, le lipsesc pur şi simplu cunoştinţele necesare în acest sens. Pentru a răspunde acestor provocări, Comisia a instituit numeroase programe de sprijin. În 2011, ea adoptat o strategie a UE pentru internaţionalizarea IMM-urilor, care urmărea să amelioreze coerenţa şi coordonarea tuturor formelor de sprijin existente, se mai arată în raport.

"Întreprinderile mici sunt întreprinderi importante pentru UE. Prin comerţul transfrontalier în Europa şi prin exportul în afara frontierelor acesteia, ele pot aduce o contribuţie şi mai importantă la economia UE. Comisia ar trebui să faciliteze accesul la informaţiile privind sprijinul pentru internaţionalizarea IMM-urilor şi să aducă programele sale mai aproape de IMM-urile europene, care încă nu au cunoştinţă despre multe dintre instrumentele şi proiectele existente", a declarat Ivana Maletic, membra Curţii de Conturi Europene responsabilă de raport.

Curtea a constatat că punerea în aplicare a strategiei a rămas incompletă. Deşi Comisia a reuşit, cel puţin parţial, să pună în aplicare măsuri esenţiale, cum ar fi dezvoltarea portalului de informaţii online pentru întreprinderile exportatoare (Access2Markets), o serie de activităţi importante menite să sporească coerenţa măsurilor la nivelul UE şi la nivelul statelor membre au eşuat.

"În special, Comisia nu a furnizat un inventar actualizat al măsurilor pentru a putea identifica lacunele, suprapunerile şi sinergiile. Curtea critică, de asemenea, lipsa de coerenţă a numeroaselor activităţi ale UE menite să răspundă nevoilor de internaţionalizare ale IMM-urilor, argumentând că lipseşte coordonarea la mai multe niveluri, inclusiv între activităţile UE şi cele ale statelor membre. Ea observă şi că sustenabilitatea financiară a programelor de sprijin nu a fost întotdeauna abordată în mod corespunzător de către Comisie, mai multe programe fiind sistate, în pofida obţinerii unor rezultate pozitive. În ceea ce priveşte sensibilizarea, informaţiile privind sprijinul pentru internaţionalizare sunt în prezent mai accesibile, dar beneficiile acordurilor de liber schimb - care sunt esenţiale, dar complexe pentru IMM-uri - nu sunt încă suficient promovate.

De asemenea, Curtea a constatat că EEN şi-a atins obiectivele, dar că era nevoie de eforturi suplimentare pentru a-şi îmbunătăţi vizibilitatea, coordonarea, acoperirea în ţările terţe şi consolidarea capacităţilor pentru a sprijini mai bine IMM-urile în ceea ce priveşte accesul la finanţare şi exploatarea beneficiilor acordurilor de liber schimb. Performanţa EEN a variat de la o ţară la alta şi de la un consorţiu la altul şi, în timp ce activitatea unor centre de cooperare comercială din afara UE a fost foarte apreciată (de exemplu, centrul UE-Japonia), altele au fost criticate pentru funcţionarea şi reactivitatea lor precară.

Membrii EEN au raportat, totodată, că prezenţa centrelor a fost necorespunzătoare în ţări care sunt parteneri comerciali esenţiali, printre care şi China.

Iniţiativa Startup Europe

În ceea ce priveşte iniţiativa Startup Europe, Curtea a constatat că aceasta răspundea nevoilor întreprinderilor nou-înfiinţate, dar numai pe termen scurt, întrucât toate proiectele finanţate au încetat odată cu epuizarea grantului şi toate activităţile au fost afectate de probleme generale de sustenabilitate. Cooperarea cu alte instrumente a fost limitată, iar iniţiativa a condus uneori la achiziţionarea de întreprinderi nou-înfiinţate de către întreprinderi mari din afara UE, fapt care ar putea intra în conflict cu obiectivul de a ajuta întreprinderile să se dezvolte la nivel internaţional, rămânând în acelaşi timp în UE.

În plus, Curtea solicită Comisiei să îmbunătăţească monitorizarea rezultatelor pentru a evalua măsura în care iniţiativa în ansamblul ei a contribuit la internaţionalizarea IMM-urilor.

În statele membre ale UE, există peste 20 de milioane de IMM-uri, care angajează aproximativ 100 de milioane de persoane. IMM-urile sunt întreprinderi cu mai puţin de 250 de angajaţi şi fie o cifră de afaceri anuală de maximum 50 de milioane de euro, fie un bilanţ anual de cel mult 43 de milioane de euro. Internaţionalizarea reprezintă procesul prin care întreprinderile devin active pe pieţele internaţionale, în principal prin intermediul exporturilor.

În perioada 2014-2020, finanţarea UE destinată în mod specific internaţionalizării IMM-urilor s-a ridicat la aproximativ 850 de milioane de euro, din care aproximativ 450 de milioane de euro pentru EEN şi 30 de milioane de euro pentru Startup Europe; această finanţare este completată de măsuri ale UE care acoperă internaţionalizarea IMM-urilor printre multe alte domenii (de exemplu, fondurile ESI, FEIS şi programul Orizont 2020). EEN şi Startup Europe sunt primele puncte de contact pentru IMM-urile şi pentru întreprinderile nou-înfiinţate europene care caută consiliere şi colaborare pentru a-şi internaţionaliza activitatea.

La sfârşitul anului 2020, EEN avea peste 625 de organizaţii partenere, cum ar fi agenţii de dezvoltare regională, camere de comerţ sau institute de cercetare din 65 de ţări, grupate în consorţii regionale. În perioada 2014-2020, Startup Europe a promovat 22 de proiecte, care au vizat peste 1.000 de întreprinderi.

România: riscurile de azi și ce se întâmplă (până) în 2035
România: riscurile de azi și ce se întâmplă (până) în 2035
Poate România ține pasul cu schimbările rapide care au loc în marile economii europene? Și ce-ar trebui să facă pentru a nu fi lăsată în urmă? O analiză de Sabina Fati. Un Raport al...
Promisiunea UE pentru Ucraina, în materie de apărare antiaeriană. Țările care pot furniza sisteme Patriot Kievului
Promisiunea UE pentru Ucraina, în materie de apărare antiaeriană. Țările care pot furniza sisteme Patriot Kievului
Miniştrii de externe şi ai apărării din UE, reuniţi luni, 22 aprilie, la Luxemburg, au promis suplimentarea ajutorului pentru Ucraina în materie de apărare antiaeriană. Decizia a fost...
#Uniunea Europeana, #IMM, #reteaua intreprinderilor europene , #Viitorul Europei