Statele membre ale UE au anulat discuțiile privind plafonarea prețului impus exporturilor de petrol ale Rusiei UPDATE

Reprezentanţii la Bruxelles ai guvernelor statelor membre UE vor relua vineri seara discuţiile cu privire la un plafon de preţ impus exporturilor de petrol ale Rusiei, au declarat pentru Reuters mai mulţi diplomaţi europeni.

UPDATE 20.32 O reuniune a reprezentanţilor statelor membre UE, care era programată a avea loc vineri seara, pentru a discuta propunerea G7 privind plafonarea preţului pentru exporturile de petrol ale Rusiei, a fost anulată, au declarat pentru Reuters mai mulţi diplomaţi europeni.

"Nu s-a ajuns la o suficientă convergenţă de viziuni", a dezvăluit un diplomat european.

"Nu va avea loc o reuniune în seara aceasta sau în week-end", a adăugat un al doilea diplomat european.

Joi, miniştrii europeni ai Energiei nu au reuşit să pună capăt diviziunilor cu privire la nivelul de preţ la care ar trebui plafonat petrolul rusesc, în ideea de a limita capacitatea Moscovei de a plăti pentru războiul său din Ucraina, fără a provoca însă un şoc asupra aprovizionării mondiale cu petrol. Plafonul de preţ ar urma să intre în vigoare în data de 5 decembrie.

Ideea plafonului este aceea de a împiedica companiile de shipping, asigurări şi reasigurări să îşi ofere serviciile pentru navele care transportă ţiţei rusesc la nivel global, dacă acest ţiţei nu este vândut la un preţ mai mic decât cel stabilit de statele din G7 şi aliaţii săi.

Pentru că cele mai importante firme din industriile de shipping şi asigurări au sediul în ţările G7, un plafon de preţ ar face foarte dificil pentru Moscova să îşi vândă petrolul, cel mai important articol de export al Rusiei, la un preţ mai mare.

Ţări precum Polonia, Estonia şi Lituania militează pentru un plafon de preţ mult mai redus decât cel cuprins între 65 şi 70 de dolari propus de G7. Pe de altă parte, Grecia, Cipru şi Malta fac presiuni pentru un plafon de preţ mai mare, sau o formă de compensare pentru că se aşteaptă la diminuarea afacerilor firmele lor de shipping.

Știre inițială

Joi, miniştrii europeni ai Energiei nu au reuşit să pună capăt diviziunilor cu privire la nivelul de preţ la care ar trebui plafonat petrolul rusesc, în ideea de a limita capacitatea Moscovei de a plăti pentru războiul său din Ucraina, fără a provoca însă un şoc asupra aprovizionării mondiale cu petrol. Plafonul de preţ ar urma să intre în vigoare în data de 5 decembrie.

Ideea plafonului este aceea de a împiedica companiile de shipping, asigurări şi reasigurări să îşi ofere serviciile pentru navele care transportă ţiţei rusesc la nivel global, decât dacă acest ţiţei este vândut la un preţ mai mic decât cel stabilit de statele din G7 şi aliaţii săi.

Pentru că cele mai importante firme din industriile de shipping şi asigurări au sediul în ţările G7, un plafon de preţ ar face foarte dificil pentru Moscova să îşi vândă petrolul, cel mai important articol de export al Rusiei, la un preţ mai mare.

Ţări precum Polonia, Estonia şi Lituania militează pentru un plafon de preţ mult mai redus decât cel cuprins între 65 şi 70 de dolari propus de G7. Pe de altă parte, Grecia, Cipru şi Malta fac presiuni pentru un plafon de preţ mai mare, sau o formă de compensare pentru că se aşteaptă la diminuarea afacerilor firmele lor de shipping.

Potrivit diplomaţilor citaţi de Reuters, care au dorit să îşi păstreze anonimatul, nu este clar cât de aproape sunt cele două părţi de un acord.

"Conform celor mai recente informaţii, Polonia, Estonia şi Lituania se întrec între ele cu privire la cât de dur ar trebui să fie plafonul de preţ", a declarat un diplomat din apropierea discuţiilor, adăugând că Polonia ar dori să lege plafonul de preţ de un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei.

"Între timp Malta, Grecia şi Cipru sunt interesate de bani, indiferent de cum îi vor obţine, printr-un plafon mai ridicat sau compensaţii. Deci, poziţiile sunt încă mult prea depărtate iar SUA nu se implică pentru a aduce cele două părţi laolaltă", a adăugat diplomatul citat de Reuters.

Când ar putea deveni operațională Forța de reacție rapidă a UE: ”Există multe crize asupra cărora NATO nu are competenţe”

O ”forţă de reacţie rapidă” a Uniunii Europene, evocată joi de preşedintele francez Emmanuel Macron şi destinată unor operaţiuni de tipul evacuării de cetăţeni din ţări în...

Minele din Donbas au fost falimentate de ruși. Angajații sunt trimiși cu forța pe front să lupte împotriva Ucrainei

Ocupanţii ruşi au constatat că aproape 100 din cele 114 mine existente în estul Ucrainei sunt neprofitabile şi au mobilizat forţat bărbații angajați, declară șeful administrației...