Cât de rapid ar putea intra Macedonia de Nord și Albania în Uniunea Europeană. Procesul a fost blocat ani la rând de Bulgaria

După ce Skopje a rezolvat o dispută de lungă durată cu vecinul său Bulgaria, Albania și Macedonia de Nord au primit luni, 18 iulie, undă verde pentru a începe discuțiile de aderare care ar putea duce în cele din urmă la intrarea celor două state în Uniunea Europeană.

„Am făcut un alt pas important spre apropierea Balcanilor de Vest de UE”, a declarat premierul ceh Petr Fiala, a cărui țară deține președinția rotativă a UE, după ce a fost aprobată începerea discuțiilor, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE la Bruxelles.

Prim-ministrul albanez Edi Rama şi omologul său din Macedonia de Nord, Dimitar Kovacevski, participă marţi, 20 iulie, la Bruxelles, la o conferinţă interguvernamentală care deschide uşa pentru începerea discuţiilor de aderare care ar putea dura ani.

Istoria multor drepturi de veto

Macedonia de Nord a primit statutul de candidat în 2005, dar timp de mulți ani nu a putut începe negocierile de aderare din cauza opoziției Greciei, până când și-a schimbat numele, a scos Soarele de la Vergina de pe steagul său și a renunțat la „elenizarea” istoriei sale sub Acordul Prespa din 2018.

După Prespa, Franța a blocat deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje și Tirana până când la nivelul UE a fost convenită o nouă metodologie pentru extinderea viitoare.

Următorul obstacol a fost vetoul Bulgariei din 2020, după ce Sofia blocase orice progres din cauza unei dispute între țări pe probleme istorice și a necesității de a depăși ostilitatea care datează din perioada Tito.

Acest lucru a fost depășit după ce Macedonia de Nord și Bulgaria au fost de acord cu o propunere franceză care ar face macedoneana o limbă oficială în UE, ar schimba constituția țării pentru a recunoaște bulgarii printre popoarele care constituie națiunea, ar proteja drepturile minorităților, ar schimba manualele cu trimiteri negative la Bulgaria și ar introduce discursul instigator la ură în codul penal.

Bulgaria continuă totuși să considere limba macedoneană ca un dialect al bulgarei și luni a depus la o întâlnire a ambasadorilor UE un memorandum prin care își reamintește poziția.

Disputa dintre Sofia și Skopje a blocat cererea Albaniei de a deveni membru, după ce UE grupase ambele țări în candidatura lor de aderare. Albania a primit statutul de candidat în 2014, la nouă ani după Skopje.

Este de așteptat ca Albania să înceapă imediat negocierile de aderare, în timp ce Macedonia de Nord va trebui mai întâi să schimbe constituția prin includerea bulgarilor printre celelalte națiuni care au construit țara, enumerate în aceasta.

După cum a spus ministrul bulgar de externe Teodora Genchovska, acest lucru ar putea dura „trei luni, sau poate doi ani”.

Cum devin candidații membri?

Înainte de începerea negocierilor de aderare, țara candidată și Comisia Europeană stabilesc o așa-numită „strategie de preaderare”, care conduce la elaborarea unui cadru de negociere.

Negocierile nu pot începe până când mandatul nu este aprobat în unanimitate de statele membre UE.

În acest proces, Comisia Europeană trebuie să se asigure că țara candidată îndeplinește trei condiții, așa-numitele criterii de la Copenhaga.

Pentru a începe negocierile, țara candidată trebuie însă să îndeplinească doar criteriile politice, în timp ce celelalte pot fi îndeplinite în faza de negociere.

Apoi au loc negocieri între miniștri și ambasadori ai guvernelor UE și țara candidată în ceea ce se numește Conferința Interguvernamentală (IGC).

Prima fază presupune un proces riguros de examinare a legislației țării candidate pentru a vedea cât de bine este aliniată la legislația UE.

Acquis-ul comunitar este împărțit în 35 de capitole de negociere, grupate în șase grupuri, care acoperă fiecare aspect legislativ, care individual pot fi încheiate cu binecuvântarea unanimă a tuturor statelor membre UE.

Negocierile încep odată cu deschiderea capitolelor despre așa-numitele „fundamente”, aspecte precum sistemul judiciar și drepturile fundamentale, iar acest capitol este și ultimul care este semnat.

Negocierile mai multor capitole pot avea loc simultan.

Odată ce toate capitolele au fost închise, Comisia recomandă țările candidate pentru aderare, iar țara semnează Tratatul de aderare care specifică o dată pentru aderare, făcând-o să devină o „țară în curs de aderare”.

Tratatul trebuie ratificat de toate cele 27 de state membre și de Parlamentul European, care trebuie să aprobe textul cu majoritate absolută.

Cât durează aderarea?

Ritmul negocierilor depinde de viteza reformei și alinierii la legislația UE din fiecare țară, iar durata poate varia.

Comisia Europeană subliniază progresul țărilor candidate în rapoarte anuale.

Pentru Macedonia de Nord și Albania, executivul UE a declarat în evaluarea de anul trecut că ambele țări au fost „moderat pregătite” în majoritatea celor șase grupuri și au înregistrat unele progrese.

Fiecare țară UE se poate opune închiderii sau deschiderii de capitole, iar Bulgaria și-a rezervat dreptul de a face acest lucru dacă protocolul bilateral nu este implementat de Macedonia de Nord.

Cele mai rapide pentru a negocia aderarea au fost Austria, Finlanda și Suedia, în mai puțin de doi ani, în timp ce Croația a avut nevoie de aproape opt ani de la începutul negocierilor pentru a deveni membru cu drepturi depline al blocului.

Care ar putea fi problemele?

Probleme bilaterale sau tulburări interne: în ciuda faptului că a câștigat sprijinul majorității parlamentarilor, propunerea franceză a declanșat proteste ample în Macedonia de Nord, oponenții susținând că modificarea constituției ar putea fi un pas prea departe.

Criticii propunerii franceze de la Skopje spun că aceasta deschide ușa negării identității naționale a macedonenilor. Puternicul partid de opoziție VMRO-DPMNE din Macedonia de Nord se opune ferm compromisului francez.

Rata de absorbție: Criteriile de la Copenhaga includ și un al patrulea aspect, și anume că UE trebuie să aibă capacitatea de a absorbi un nou stat membru.

În ultimii ani, a existat un anumit grad de reticență față de extindere în cadrul UE. Însă importanța strategică a Balcanilor de Vest pentru UE a crescut de la invadarea Ucrainei de către Rusia, cu temeri privind influența Moscovei în regiune.

Cehia, care deține acum președinția de șase luni a Consiliului UE, va trebui să mențină un echilibru între țările care fac eforturi pentru aderarea rapidă a Ucrainei la UE și țările care așteaptă de mulți ani, precum cele din Balcanii de Vest.

În octombrie 2022, Președinția cehă va organiza un summit informal la Praga. La eveniment vor participa statele membre și alte țări europene, „din Islanda până în Ucraina”.

Unele state membre susțin în mod eficient reforma UE înainte de orice extindere ulterioară a blocului.

„Luaţi-vă pălăria şi plecaţi!”, îi îndeamnă Viktor Orban pe oficialii UE. „Politicienii sunt conduşi de logica războiului”

Premierul ungar Vikor Orban a afirmat vineri, 19 aprilie, că oficialii care conduc instituţiile UE trebuie înlocuiţi după alegerile europarlamentare, întrucât nu merită încă o şansă,...

Avertismentul UE privind o ”înarmare a comerțului” pe fondul tensiunilor dintre SUA și China

Comisarul pentru Comerţ al UE a avertizat miercuri, 17 aprilie, în privinţa unei ”înarmări a comerţului”, pe fondul tensiunilor dintre SUA şi China care s-au amplificat în ultima...