Viktor Orban, un „autocrat soft”. Politicianul controversat oferă un model fidel a ceea ce poate realiza populismul de dreapta

Luni, 08 August 2022, ora 23:47
2957 citiri
Viktor Orban, un „autocrat soft”. Politicianul controversat oferă un model fidel a ceea ce poate realiza populismul de dreapta
Premierul ungar Viktor Orban la Conferinta conservatorilor americani. FOTO; Captură Youtube

Oficiosul ungar Magyar Nemzet scrie că „astăzi Viktor Orbán este cel mai de succes lider conservator din lume”: „întreaga lume îşi îndreaptă atenţia asupra lui Viktor Orbán, el a devenit un punct de referinţă faţă de care se definesc partidele de stânga şi de dreapta aproape din fiecare ţară”.

În discursul său din SUA, de conferința conservatorilor americani Orbán a identificat „genurile, migrația și ciocnirea civilizațiilor” drept elementele-cheie ale bătăliilor politice viitoare. La fel de interesant este însă și ce omis din discurs: „nici o referire la China, Rusia sau actualele probleme economice”.

Viktor Orban oferă un model a ceea ce poate realiza populismul de dreapta. El este prim-ministru din 2010, după ce a mai fost anterior premier între 1998 și 2002. În timpul celui mai recent mandat, a susținut valorile conservatoare, transformând Ungaria în „democrația iliberală” pe care a promis-o alegătorilor în 2014.

A șters studiile de gen din programele școlare, a construit un gard la graniță pentru a-i ține departe pe refugiații din Siria devastată de război și din alte părți ale lumii și a scris valorile creștine în constituție. A făcut legi electorale extrem favorabile lui și partidului său. După ce a înțesat instanțele și mass-media cu aliații săi, acum controlează instituțiile Ungariei. Asta i-a cimentat puterea și a eliminat o opoziție eficientă. El a pus părți ale economiei în mâinile prietenilor; prietenii și familia lui s-au îmbogățit, scrie The Economist.

Exploatarea temerilor populației

Orban a reușit să facă acest lucru deoarece partidul său, Fidesz, a câștigat votul popular în 2010, obținând cu aliatul său o supermajoritate în parlament. Acest lucru a permis guvernului său să adopte o lege electorală care favorizează Fidesz. De atunci, el și-a manipulat alegătorii cu o narațiune de război cultural care le-a exploatat temerile. El face mare parte din identitatea creștină a Ungariei (aproximativ trei sferturi dintre maghiari spun că sunt creștini, deși doar 15% merg săptămânal la biserică).

De asemenea, Orban își prezintă țara ca pe o victimă perpetuă, subliniind pierderea teritoriului după primul război mondial și deceniile de suferință sub jugul Uniunii Sovietice. Acum acuză Uniunea Europeană, din care Ungaria face parte, că amenință identitatea țării sale. Dar pericolele pe care le evocă sunt în mare parte imaginare.

El critică „invadatorii musulmani” și pe 23 iulie le-a spus celor prezenți la tabăra de vară de la Băile Tușnad că „nu vrem să devenim popoare de rasă mixtă”, chiar dacă populația Ungariei este în proporție de cel puțin 84% albă. În 2021, el a interzis „propaganda homosexuală și transsexuală” în școli și mass-media. Țara a devenit una dintre cele mai homofobe din UE . Aceste tactici continuă să dea roade. La alegerile din acest an, Fidesz a câștigat 53% din voturi.

Model pentru conservatorii americani

Ungaria oferă conservatorilor americani un model de stat creștin, etno-naționalist, cu controale și echilibre limitate, în care un singur partid câștigă întotdeauna, dar care încă pare să respecte ritualurile guvernării democratice. Tactica lui Orban arată, de asemenea, cât de reușită se poate dovedi în rândul alegătorilor generarea fricii populiste. La alegerile din acest an, Fidesz a triumfat împotriva unei alianțe de stânga confuze, formată din socialiști, liberali și naționaliști.

Partidul Republican speră că poate obține un rezultat similar la alegerile intermediare din noiembrie, valorificând problemele războiului cultural pentru a-i diviza pe democrați. A stârnit deja temeri cu privire la predarea teoriei critice a rasei și a drepturilor gay și trans în școli. Discursul lui Orban la CPAC (conferința conservatorilor americani), intitulat „Cum luptăm”, cu siguranță a oferit mai multă inspirație.

Revista americană The Atlantic scrie că Viktor Orbán acționează ca un „autocrat soft”: „Nu e cunoscut pentru că-și ucide ori amenință opozanții politici; în schimb, el pur și simplu schimbă regulile pentru a-și cimenta puterea”. Alegerile din Ungaria sunt „libere, într-un sens, dar nu sunt corecte”. Și-a subordonat aproape complet presa ungară, ceea ce înseamnă că mesajele opoziției și criticile la adresa lui nu au unde să fie publicate. Iar pericolul mare e că „admiratorii americani ai lui Orbán încearcă să învețe din stilului lui de guvernare și să-i aplice lecțiile în SUA”.

De ce fac serviciile secrete schimburi de informații
De ce fac serviciile secrete schimburi de informații
Statele Unite au avertizat Rusia cu săptămâni în urmă cu privire la iminența unui atac precum cel care a avut loc pe 22 martie. Când vine vorba de terorism, serviciile secrete trec peste...
Ancheta podului prăbușit din Baltimore ar dura până la 2 ani. Zeci de containere periculoase în apă, unele fisurate
Ancheta podului prăbușit din Baltimore ar dura până la 2 ani. Zeci de containere periculoase în apă, unele fisurate
Autorităţile americane au anunţat că au recuperat rămăşiţele a două persoane care au fost ucise după ce podul Francis Scott Key din Baltimore s-a prăbuşit, marţi, în urma impactului...
#Ungaria, #Viktor Orban, #autocrat soft, #SUA, #conferinta, #conservatori, #populism , #ungaria