Le Monde: Bilanț promițător al Parchetului European condus de Laura Codruța Kovesi

Marti, 04 Ianuarie 2022, ora 12:19 5868 citiri
Laura Codruta Kovesi, șefa parchetului european/ FOTO: EPPO.europe.eu

La un an de la înființare, noua structură de investigație - Parchetul European, condusă de Laura Codruța Kovesi, a declanșat numeroase anchete și a permis arestarea preventivă a unui fost ministru croat pentru deturnare de fonduri europene, scrie publicația franceză Le Monde.

În istoria construcției europene se va aminti că acesta a fost primul acuzat al noului parchet european. Pe 22 noiembrie 2021, un fost primar al unui orășel din estul Slovaciei a fost condamnat la trei ani de închisoare și o interdicție de cinci ani de ocupare a unei funcții publice pentru tentativă de delapidare. Sumele implicate nu au fost extrem de mari - 93.000 de euro, nici măcar debursate pentru că actele false au fost depistate la timp - iar cazul a fost foarte simplu: fostul primar a pledat vinovat, scrie publicația franceză.

Dar cu această condamnare, ale cărei detalii precum identitatea condamnatului nu pot fi încă dezvăluite, potrivit dreptului slovac, Parchetul European a dovedit că este în sfârșit pe picioare. „A fost un caz foarte simplu, dar cred că vom avea dosare mai complexe care vor fi trimise în instanță din 2022”, promite Juraj Novocky, procurorul slovac din cadrul acestei instituții care își propune să elimine frauda transfrontalieră în materie de TVA și fonduri europene în cele douăzeci și două de țări UE care au aderat la Parchetul European. De exemplu, el investighează în prezent suspiciuni de corupție într-un proiect de securitate cibernetică în valoare de 50 de milioane euro, finanțat de UE. O investigație care privește în mod direct guvernul anterior slovac.

Fosta ministră croată a fondurilor europene, Gabrijela Zalac, în vârstă de 42 de ani, este primul politician membru al unui guvern care a fost plasat în arest preventiv de către Parchetul European pentru suprafacturarea unui program informatic plătit de ministerul său din fondurile UE. Membră a HDZ, partidul conservator aflat la putere, ea se afla încă în închisoare la sfârșitul lunii decembrie.

Ideea înființării unui Parchet european centralizat, care să lupte împotriva fraudei cu fonduri UE, a apărut pentru prima dată în 1997, dar a prins greu contur. Însă, după ani de discuții alimentate de multiplicarea scandalurilor de corupție îngropate de instanțele naționale uneori sub influență politică, Parchetul european și-a început în sfârșit activitatea la 1 iunie 2021. Șefa acestei structuri este o femeie, Laura Codruta Kövesi, în vârstă de 48 de ani, curajoasă magistrată română anticorupție, cea care a preluat conducerea acestei noi instituții cu sediul la Luxemburg, notează Le Monde.

”Înconjurată de câte un procuror din fiecare țară membră a Parchetului, care la rândul lor sunt asistați de câte doi procurori din capitalele naționale, Kövesi, acest adevărat star națională a luptei anticorupție din țara ei de origine și fostă jucătoare de baschet, aplică la nivel european metodele pentru care este cunoscută în România”, scrie cotidianul parizian.

Ea se arată neînfricată chiar și cu cei mai puternici. Călătorind la începutul lunii decembrie la Ljubljana, capitala Sloveniei, Kövesi a avertizat guvernul premierului naționalist, Janez Janša, care a încercat să blocheze demararea acțiunilor sale, blocând timp de câteva luni numirea procurorilor naționali care trebuiau să o asiste: „Nu m-am născut ieri, am trăit deja tot felul de atacuri, intimidări și trucuri pentru a accepta reducerea independenței sistemului judiciar“, a spus ea în fața camerelor, înainte de a saluta curajul și determinarea magistraților sloveni, mai notează Le Monde.

În cele din urmă Janša i-a numit, la începutul lunii decembrie, pe cei doi procurori aleși de magistrații sloveni.

Odată cu această numire, Parchetul European este complet și poate acționa în sfârșit cu toți cei douăzeci și doi de membri ai săi. Deși „super-procuror al Europei”, Kövesi nu va putea totuși ancheta în țara în care corupția și declinul statului de drept sunt cel mai strâns legate: Ungaria. La fel ca autoritățile poloneze, premierul naționalist maghiar, Viktor Orbán, ale cărui multe rude s-au îmbogățit în condiții dubioase în ultimii ani grație fondurilor europene, refuză categoric să facă parte din această instituție a justiției europene. Nici Danemarca, Irlanda și Suedia nu participă, subliniază Le Monde.

Totuși bilanțul este bun: la începutul lunii decembrie parchetul european examinase deja 2.500 rapoarte și a deschis 500 de anchete penale pentru sume care cumulate se ridică la 5 miliarde de euro din bugetul european, concluzionează publicația franceză.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News
Scrie pe Ziare.Com