Stafia iredentismului la Congresul UDMR

Autor: Florin Abraham - istoric
Marti, 26 Februarie 2019, ora 07:28
7425 citiri

Recentul Congres al UDMR de la Cluj trebuie inteles prin semnificatiile lui de profunzime, cu atat mai mult cu cat Romania este intr-o pozitie internationala vecina cu izolarea.

Paralizia politicii regionale a Romaniei se poate lesne observa in Republica Moldova. Rezultatele scrutinului parlamentar din Republica Moldova confirma mentinerea Chisinaului in categoria "statelor esuate", iar drumul spre Uniunea Europeana devine tot mai lipsit de sanse.

Mesajele intrunirii UDMR trebuie intelese prin contextualizarea la situatia politica din Ungaria. Incepand cu anul 2010, Guvernul Orban Viktor a construit sistematic o retorica a "misionarismului maghiar in Bazinul Carpatic", formula prin care se proiecteaza nostalgia dupa Ungaria imperiala.

In aceasta naratiune, Tratatul de la Trianon (1920) este denumit o "catastrofa", explicata nu prin realitati etno-politice, ci printr-un fals "dictat al Marilor Puteri" (Franta, Anglia, Statele Unite) . Aceasta tema a catastrofei nationale prin "vointa abuziva a dusmanilor Ungariei milenare" (fiind ocultata realitatea etnica a Austro-Ungariei) este conectata in ultimii ani cu mitologia dusmanului international globalist (Soros, Junker, Timmermans s.a.).

Revenind la evenimentul UDMR de la Cluj, merita retinute afirmatiile:

* "Simbolul maghiarilor este simbolul natiunii maghiare, este tricolorul rosu-alb-verde. Noi consideram simbolul natiunii maghiare simbolul nostru";

* "Noi privim Romania ca pe o tara multinationala in care comunitatea maghiara este considerata ca factor de construire, creare a statului (...) Noi nu suntem inamicii nimanui, suntem parte a natiunii maghiare si traim acest lucru ca pe ceva perfect normal si natural. In acelasi timp, suntem si cetateni ai statului roman. Acesta este punctul nostru de pornire atunci cand luptam pentru drepturile noastre colective si individuale, astazi, cand vrem sa ne folosim simbolurile nationale liber si fara pedeapsa";

* "Relatia majoritate-minoritate trebuie sa fie solutionata pe termen lung si cheia acestei solutionari este legalizarea autonomiei...".

Aceste declaratii nu sunt intamplatoare si ele formalizeaza asumarea de catre UDMR a viziunii nationalist-conservatoare a FIDESZ, fiind abandonata pozitionarea de centru de la inceputul perioadei de tranzitie.

Obiectivul tactic de etapa al FIDESZ este sa creeze perceptia internationala ca "exista o problema interetnica in Transilvania", mizand pe vechile stereotipuri din Occident pe acest subiect.

Transpusa la nivel statal, aceasta strategie a insemnat boicotarea ostentativa a zilei nationale a Romaniei de catre reprezentantii oficiali ai Ungariei. Obiectivul strategic este generarea perceptiei ca Ungaria exercita in mod real co-suveranitatea asupra Transilvaniei (vedeti si investitiile publice ungare in economie, presa, educatie sau sport), iar declaratiile UDMR tocmai acest lucru doresc sa faca: sa indice faptul ca in Transilvania exista mai multe natiuni, una cu reper simbolic la Bucuresti, alta la Budapesta.

Romania este denumita "stat multinational", nu "stat multietnic". Diferenta este una de substanta: asumandu-si ideea unei natiuni diferite de natiunea romana, liderii UDMR proiecteaza si ideea unui traseu politic diferit, pentru a se revendica un "drept la autodeterminare".

Viziunea UDMR nu e deloc europeana

Liderii UDMR spun, cu alte cuvinte, ca maghiarii din Romania nu sunt doar un grup etno-confesional ale carui drepturi trebuie si sunt respectate, ci o natiune care ar avea dreptul la autoderminare, atunci cand circumstantele istorice o vor permite.

Este aproape de domeniul evidentei ca declaratiile liderilor UDMR contravin spiritului Constitutiei Romaniei, dar si valorilor care stau la baza Uniunii Europene. Legea fundamentala a Romaniei si Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene asuma conceptul natiunii civice, nu a celei etno-confesionale.

Conducerea UDMR, prin declaratiile de la Congres, isi manifesta supunerea fata de politica FIDESZ, punand relatia de fidelitate fata de statul roman pe un plan secund (sunt doar cetateni ai Romaniei, insa nu apartin natiunii romane, cu tot ce presupune aceasta).

Viziunea promovata de UDMR nu este nici moderna si nici inspirata de valorile Uniunii Europene, chiar daca este imbracata intr-un aparent limbaj european, ci coboara direct din nationalismul rasial al secolului XIX.

In documentul programatic "Viitorul in Transilvania", lansat la congresul UDMR, este resuscitata teoria "transilvanismului".

Cititorii trebuie sa stie ca respectiva teorie, care vorbeste de "exceptionalismul Transilvaniei" (contrazis de toate cercetarile sociologice serioase), a fost una din principalele teze de aparare a Ungariei la Conferinta de Pace de la Paris (1919-1920), pentru a bloca aplicarea principiului autoderminarii natiunilor, respectiv validarea internationala a Romaniei Mari.

Daca abandonam naivitatea si logica tranzactionismului politic, trebuie sa constatam ca la al XIV-lea Congres al UDMR, Orban Viktor a denuntat de facto "Tratatul de intelegere, cooperare si buna vecinatate dintre Romania si Republica Ungara" din 1996. Este o noua sfidare la adresa valorilor dominante ale Uniunii Europene.

La Budapesta pare a se considera ca presiunea asupra Romaniei poate fi marita, prin utilizarea potentialului de santaj al UDMR in relatia cu coalitia de guvernare PSD-ALDE, respectiv prin valorificarea afinitatilor cu guvernele si partidele suveraniste din Uniunea Europeana, care vor cunoaste un avans important in alegerile pentru Parlamentul European.

Ca majoritatea acestor miscari sunt sprijinite de la Moscova nu este o noutate, ci reprezinta inca o incercare de distrugere din interior a Uniunii Europene si a NATO. Ca Ungaria a dorit sprijinul Moscovei in secolul XX pentru a obtine anularea Tratatului de la Trianon iarasi nu este o enigma.

Cea mai mare greseala a autoritatilor statului ar fi sa initieze masuri de retorsiune, fiind deja pregatit mecanismul comunicational de victimizare internationala. Etnicii maghiari sunt pe deplin indreptatiti sa-si pastreze si sa transmita generatiilor viitoare identitatea culturala, iar acest angajament si l-au luat romanii transilvaneni prin Rezolutia Adunarii Nationale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.

Insa orice initiative secesioniste ce vizeaza autonomia teritoriala pe criterii etnice trebuie tratate cu fermitate, deoarece ele sunt impotriva Constitutiei Romaniei, fiind, de fapt, o incalcare a statului de drept.

Autonomia teritoriala pe criterii etnice ar antrena tensiuni politice majore in Transilvania, pe care cu siguranta oamenii simpli nu le doresc, dar pe care par a nu le exclude unii lideri politici, dornici de succese electorale obtinute cu argumente iredentiste.

Ce ar putea face Puterea si Opizitia de la Bucuresti

Slabiciunea guvernarilor de la Bucuresti vine si din echilibrul parlamentar precar. Daca doresc sa iasa din impas, Puterea si Opozitia ar trebui sa cada de acord asupra unei noi legi electorale pentru Parlament.

Exista varianta trecerii la un sistem mixt, cu efecte majoritare mai puternice, insa nu ar trebui exclusa nici optiunea introducerii unei prime electorale de 7-8% pentru partidul sau coalitia politica/electorala ce obtine 40% din voturile electoratului.

In acest fel, guvernele Romaniei vor beneficia de o majoritate mai puternica, iar potentialul de santaj (notiune din teoria partidelor!) al unor formatiuni mici ar fi diminuat.

Indiferent de varianta aleasa, sanatatea democratiei din Romania trebuie mentinuta prin guverne stabile, care sa nu fie dependente de majoritati conjuncturale.

Florin Abraham este istoric si profesor de stiinte politice la SNSPA

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
#Congres UDMR Cluj decizii implicatii , #stiri UDMR