Controversele din jurul Secției Speciale: Mutarea care ar putea dinamita coaliția de guvernare

Joi, 15 Iulie 2021, ora 03:05
4795 citiri
Controversele din jurul Secției Speciale: Mutarea care ar putea dinamita coaliția de guvernare
Controversele din jurul Secției Speciale FOTO Pixabay

Desființarea Secției Speciale a încins din nou spiritele în coaliția de guvernare PNL-USRPLUS-UDMR. Înființată în anul 2018, în timpul guvernului PSD, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) de la București, numită și Secția Specială, a fost ținta mai multor controverse.

Totul a început în decembrie 2017, când Comisia specială parlamentară privind legile justiției, condusă de deputatul PSD Florin Iordache, a adoptat înființarea unei Secții speciale pentru investigarea "infracțiunilor din justiție" în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justiție. „Nu se justifică înființarea unei Direcții, însă se justifică înființarea unei Secții, în subordinea procurorului general care să investigheze infracțiunile din Justiție”, spunea la acea vreme Florin Iordache, fost ministru al Justiției.

Primul alineat al articolului privind Secția Specială i-a aparținut social-democratului Șerban Nicolae:

„În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înfiinţează şi funcționează secţia de investigare a unor infracţiuni din justiţie care are competenţa exclusivă de a efecuta urmărirea penală pentru infracţiunile de corupţie şi a celor asimilate acestora, prevăzute de codul penal şi de legea 78-2000, infracţiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum şi a infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei săvârșite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai csm +recum si de procurori şi judecători militari."

La dezbaterea de la acea vreme, Cătălin Rădulescu, fost deputat PSD, condamnat definitiv la un an și șase luni de închisoare cu suspendare, cunoscut în spațiul public drept "deputatul mitralieră") a venit cu propunerea ca procurorul-șef de secție să fie propus de ministrul Justiției, însă propunerea a fost respinsă cu un singur vot pentru.

Planul înființării SIIJ a continuat, iar în octombrie 2018, Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi. Ministrul Justiţiei de la acea vreme, Tudorel Toader, spunea că adoptarea acestei ordonanţe a fost necesară pentru că altfel s-ar fi creat un blocaj.

„Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri pentru operationalizarea secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie. Pe 23 iulie a intrat în vigoare legea 207 pentru modifcarea legii 304/2004 privind organizarea judiciară. Printre altele, Legea 207 prevede înfiinţarea acelei mult discutate secţii speciale. Se mai prevede faptul că în trei luni de zile de la intrarea în vigoare a legii, secţia trebuie operaţionalizată. Mai e o perioadă scurtă de timp, iar la CSM nu au fost demarate procedurile pentru operaţionalizarea secţiei. Am considerat necesar promovarea acestei Ordonanţe de urgenţă pentru faptul că la data de 23 octombrie DNA nu mai are competenţa să investigheze acele fapte, iar secţia nou înfiinţată pe hârtie, nefiind operaţionalizată, nu poate să continue activitatea de urmărire penală", a declarat la acea vreme fostul ministru al Justiţiei.

Controversele din jurul SIIJ

Încă de la înființare, activitatea SIIJ a fost criticată atât de Comisia Europeană, cât și de instituțiile europene în punctul de vedere către Curte de Justiție a Uniunii Europene. Comisia de la Veneţia a criticat înfiinţarea SIIJ în două avize adoptate în 2018 şi 2019.

În iunie 2019, Comisia de la Veneția recomanda Guvernului român reducerea drastică a folosirii OUG și atrăgea atenția că Secția specială riscă să fie un obstacol în lupta anticorupție. În opinia Comisiei de la Veneția, ”schimbările intempestive într-un domeniu atât de sensibil și lipsa unui control efectiv de constituționalitate al ordonanțelor de urgență nu numai că bulversează întregul sistem, dar afectează chiar esența statului de drept - securitatea raporturilor juridice și previzibilitatea legii, precum și principiul separației puterilor în stat”.

În septembrie 2019, Comisia Europeană considera, într-un punct de vedere trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), că înfiinţarea de către PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) încalcă legislaţia europeană. Unul dintre argumentele CE împotriva SIIJ a fost acela că există suspiciunea că Secția Specială a fost făcută doar pentru a transfera actele sensibile de la DNA la SIIJ, „care ar putea fi mai supus intervenții externe și presiuni, din punct de vedere politic, că o instituție dedicată consolidată de-a lungul timpului ca Direcția Națională Anticorupție”, tocmai pentru că SIIJ are puterea de a investiga pe oricine, dacă un magistrat este menționat în plângere.

În septembrie 2020, avocatul general al Curții de Justiție a UE (CJUE), Michal Bobek, arăta că înființarea Secției pentru Investigarea Magistraților încalcă legislația UE, potrivit unui comunicat al instituției.

Ulterior, în mai 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat decizia în procesele deschise de asociații de magistrați din România privind înființarea controversatei Secții speciale de anchetare a magistraților.

În motivarea deciziei, CJUE a arătat că exemple practice luate din activitățile SIIJ "sunt de natură să confirme realizarea riscului ca această secție să se asemene unui instrument de presiune politică și să intervină pentru a schimba cursul anumitor anchete penale sau al unor proceduri judiciare privind, printre altele, fapte de corupție la nivel înalt într‑un mod care ridică îndoieli cu privire la obiectivitatea sa". Totodată, Curtea de Justiție a UE spunea că, deși Consiliul Superior al Magistraturii a susținut în fața Curții că înființarea SIIJ se justifica prin necesitatea de a proteja judecătorii și procurorii împotriva unor plângeri penale arbitrare, din dosarul aflat la dispoziția Curții reiese că expunerea de motive a acestei legi nu indică nicio justificare legată de imperative întemeiate pe buna administrare a justiției, "aspect a cărui verificare este totuși de competența instanțelor de trimitere, ținând seama de ansamblul elementelor pertinente".

"(...) o structură autonomă în cadrul Ministerului Public cum este SIIJ, care are sarcina de anchetare a infracțiunilor săvârșite de judecători și de procurori, întrucât ar putea fi percepută, în funcție de normele care reglementează competențele, compunerea și funcționarea unei astfel de structuri, precum și de contextul național relevant, ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor și întrucât ar putea conduce, așadar, la o aparență de lipsă de independență sau de imparțialitate a acestor judecători, este susceptibilă să aducă atingere încrederii pe care justiția trebuie să o inspire justițiabililor într‑o societate democratică și într‑un stat de drept", argumenta CJUE.

Mutarea care ar putea dinamita coaliția de guvernare

Coaliția de guvernare PNL-USPRLUS-UDMR și-a impus ca obiectiv desființarea Secției Speciale, însă cele 3 partide nu reușesc să ajungă la un acord și în privința destinației dosarelor care în prezent sunt cercetate de Secția Specială. Dacă reprezentanții USRPLUS sunt de părere că dosarele de corupție în care sunt implicați magistrații trebuie să ajungă la DNA, în timp ce UDMR susține este de părere că Parchetul General ar trebui să cerceteze activitatea procurorilor și a judecătorilor.

Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
#Sectia Speciala, #UDMR, #Iordache legile justitiei , #stiri UDMR