Autonomia speciala la schimb cu amnistia si gratierea? Explicatiile UDMR si ce sunt "popoarele conlocuitoare"

Miercuri, 05 Decembrie 2018, ora 09:20
12307 citiri
Autonomia speciala la schimb cu amnistia si gratierea? Explicatiile UDMR si ce sunt "popoarele conlocuitoare"
Foto: Facebook/UDMR/Gonczy Tamas

Proiectul de lege referitor la autonomia speciala este "un semnal ca Rezolutia de la Alba Iulia trebuie implementata pentru ca Romania are obligatia aceasta", spune liderul deputatilor UDMR, Attila Korodi, care sustine ca nu s-a discutat pana acum cu PSD pe acest subiect si nici cu ceilalti reprezentanti ai minoritatilor in Parlament.

Luni, la scurt timp dupa ce s-au incheiat festivitatile organizate in toata tara si in marile capitale ale lumii cu prilejul Zilei Nationale si aniversarii Centenarului, UDMR a scandalizat opinia publica depunand la Parlament un proiect de lege care vizeaza "transpunerea in legislatie a prevederilor privind popoarele conlocuitoare din Rezolutia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918" precum si obtinerea unui statut de autonomie speciala "pentru judetele care apartin unor regiuni istorice sau in care o minoritate nationala istorica are o proportie semnificativa".

Vicepremier ungar vs presedintele Academiei Romane

Ideea nu este noua si nu a aparut din senin, ci a fost lansata in spatiul public inca din luna iulie de vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt.

"Toata lumea, romanii, toate partidele, toate grupurile, cum vreti dumneavoastra sa formulati, toata lumea, toti romanii au fost de acord: 'da, intr-adevar, maghiarii din Transilvania, sasii din Transilvania au dreptul la autonomie, trebuie sa fie garantata autonomia lor', asa scrie in declaratia de la Alba Iulia.

Asa ca asta este singura mea rugaminte: cand se sarbatoreste Centenarul, atat doar va rog frumos sa faceti, sa cititi, sa recititi declaratia de la Alba Iulia. Ati promis autonomie, ati promis drepturi maghiarilor, sasilor, minoritatilor din Romania, atat trebuie sa faceti, nimic altceva", a declarat, in cadrul lucrarilor Universitatii de Vara de la Baile Tusnad, vicepremierul Ungariei, potrivit traducerii oficiale, citata de Agerpres.

Replica a venit din partea presedintelui Academiei Romane, istoricul Ioan Aurel Pop.

"Dreptul moral al liderilor minoritatii ungare din Romania de a chestiona autoritatile romane de stat in legatura cu aplicarea deplina a rezolutiei de unire de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, ramane discutabil, dintr-un motiv foarte simplu. Maghiarii, in postura lor de comunitate globala, nu au recunoscut niciodata unirea Transilvaniei cu Romania, in chip explicit, fara echivoc, asa cum au facut-o sasii, svabii, ucrainenii, romii etc.

Ce inseamna asta? Inseamna neacceptarea 'decretului' de la 1 Decembrie 1918, emis de majoritatea absoluta a populatiei Transilvaniei, in acord cu toate prevederile internationale aflate atunci in vigoare si ratificat de Conferinta de pace de la Paris din 1919-1920, revalidat apoi la Conferinta de pace din 1946-1947, recunoscut de alte documente cu valoare juridica internationala, deopotriva inainte si dupa 1989.

In acest caz, liderii comunitatii ungare care au agreat si agreeaza aceasta pozitie (nu toti maghiarii!) se situeaza nu doar in afara legilor romanesti, ci si in afara celor internationale si nu au dreptul sa invoce un document pe care nu-l accepta in esenta sa.

Cu alte cuvinte, nu poti lua din Rezolutia adunarii de la Alba Iulia doar ceea ce iti convine. Dar chiar si asa, facand pledoarie pro domo, cum s-a vazut, liderii maghiari se insala: declaratia respectiva, cu putere de lege doar in privinta Unirii, nu prevede nicaieri autonomie pentru minoritatile etnice din Ardeal", a sustinut Ioan Aurel Pop intr-o analiza publicata de Larics.

Citeste aici Rezolutia Adunarii Nationale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.

Care sunt "popoarele conlocuitoare" din proiectul depus de UDMR

Proiectul controversat depus luni la Parlament este initiat de 30 de deputati si senatori UDMR, in frunte cu presedintele Kelemen Hunor, iar in Expunerea de motive se arata ca "in anul centenar a sosit momentul ca principiile care vizeaza convietuirea interetnica sa fie transpuse in lege, astfel cum au fost formulate in rezolutia adoptata la Adunarea Nationala".

"La intrarea in vigoare a prezentei legi, fiecare popor conlocuitor se va instrui, administra si judeca in limba sa proprie prin indivizi din sanul sau si fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile leguitoare si la guvernarea tarii in proportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc", se arata la art. 1. alin.2 al proiectului de lege, cu precizarea la art.2 alin 1 ca sintagma "popor conlocuitor" se refera la "minoritatile nationale istorice, care in anul 1918 traiau deja in teritoriile care dupa 1920 au devenit parti componente ale Romaniei", incluzand aici comunitatile: "albaneza, armeana, bulgara, ceha, croata, elena, evreiasca, germana, italiana, macedoneana, maghiara, poloneza, rusa-lipoveana, roma, ruteana, sarba, slovaca, tatara, turca, ucraineana".

In Constitutia Romaniei se vorbeste insa doar despre "poporul roman" si "minoritati nationale", precum si despre faptul ca "statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai".

Care sunt principalele prevederi din proiect

Contactat de Ziare.com, liderul deputatilor UDMR, Attila Korodi, a argumentat ca "tot ceea ce a fost inclus in Rezolutia de la Alba Iulia nu apare in legislatia romaneasca", chiar daca atunci cand vorbim despre acel document "toata lumea accepta ca este fundamentul Romaniei moderne".

"Daca ne uitam inapoi, la dezbaterile din Parlament din perioada dintre cele doua razboaie mondiale, tocmai intelectualii transilvaneni, care au iesit sa mobilizeze comunitatea romaneasca din Transilvania si sa duca la bun sfarsit procesul de unire, spun ca Romania greseste atunci cand nu vrea sa implementeze ceea ce declaratia, Rezolutia de la Alba Iulia, a statuat la momentul respectiv", a adaugat acesta.

Intrebat ce ii raspunde presedintelui Academiei Romane, care spune ca maghiarii nu iau decat ce le convine din documentul citat, Attila Korodi a subliniat ca "Declaratia, Rezolutia de la Alba Iulia in sine, este un document pe care trebuie sa ne bazam".

"Eu cred ca UDMR accepta toate elementele din acel document, pentru ca, daca nu ar accepta, nu ar putea sa fie o forta politica in Romania. Si, tocmai, trebuie sa intarim Romania prin implementarea a ceea ce Rezolutia defineste.

Eu stiu ca Ioan Aurel Pop, de exemplu, nu accepta ca Rezolutia de la Alba Iulia sa fie vazuta ca o baza de plecare in legiferare in Romania, ceea ce este o greseala. Daca Ioan Aurel Pop citeste tocmai ceea ce declarau cei care au faptuit Unirea si care dupa aceea au intrat in politica romaneasca, declaratia tocmai asta spune: ceea ce trebuia sa se intample si nu s-a intamplat", a mai sustinut liderul deputatilor UDMR.

Rugat sa enumere principalele noutati introduse prin proiectul de lege depus de UDMR, Attila Korodi a precizat ca el are un "continut foarte restrans", continut in care au fost introduse "principii".

"Plecam de la reprezentativitate. In Parlamentul Romaniei exista o reprezentare proportionala, dar este a votului politic, nu a comunitatilor. Dupa aceea, cand vorbim de administratia publica locala sau in Parlamentul European, aceasta proportionalitate nu este neaparat garantata. Acolo pot exista instrumente prin care ajuti comunitatile sa fie reprezentate.

Rezolutia spune foarte clar de reprezentare in structurile guvernamentale. Tot ce inseamna structura guvernamentala, deconcentrate, institutii centrale. Nu exista abordare de a avea reprezentanti ai comunitatilor nationale in ponderea pe care o au in societatea romaneasca sau la nivel judetean.

Daca mergem mai departe, ca sa poata sa aiba acces la justitie in limba materna, actuala legislatie nu ofera niciun instrument. E un instrument minim acela de a comunica cu instantele pe varianta scrisa la inceputul procedurilor, dar atat.

Daca vorbim de zona cultura, educatie, spune foarte clar proiectul de lege: dorim ca Legea minoritatilor nationale, depusa in Parlament, sa fie instrumentul prin care comunitatile sa aiba un rol de coordonare in tot ce inseamna strategie educatie, cultura si asa mai departe", a enumerat liderul deputatilor UDMR.

In ceea ce priveste autonomia speciala, care a atras atentia in mod deosebit, Attila Korodi a subliniat ca "Rezolutia de la Alba Iulia vorbeste si de 'a administra'".

"Vorbim de ceea ce avem la ora actuala in Romania ca judete. Judetele din zone istorice sau acolo unde exista o comunitate minoritara semnificativa sa poata sa se asocieze sub umbrela unor regiuni de dezvoltare sub standarul NUTS 2 si, daca exista o abordare proactiva, atunci pentru aceste regiuni de dezvoltare sa poata sa fie delegate responsabilitati care confera o anumita administrare speciala care se numeste 'autonomie speciala'", a explicat deputatul UDMR.

Nu s-a discutat nici cu deputatii minoritatilor, nici cu PSD

Intrebat daca s-a discutat acest proiect si cu ceilalti parlamentari care reprezinta minoritatile in Parlamentul Romaniei, Attila Korodi a raspuns: "Nu, nu a fost o discutie cu ei".

"A fost o discutie in toamna acestui an in grupurile parlamentare ale UDMR si cativa colegi au lucrat, au luat textul Rezolutiei de la Alba Iulia si au tradus in limbajul legislativ actual definitiile de acolo. Vor fi discutii cu toti colegii, sunt convins, pentru ca procedurile vor cere, dar este si necesar", a adaugat acesta.

Nici cu PSD nu s-a discutat pana acum, precizeaza Attila Korodi.

"Nu. Foarte hotarat, nu. O sa discutam cu toata lumea. Sunt lucruri care pentru foarte multi reprezinta, din pacate, domenii tabu. (...) Credem ca, daca nu exista o abordare si o acceptare intr-un spectru mai larg pentru societatea romaneasca, greu pot fi aceste lucruri indeplinite. Dar proiectul de lege este un semnal ca rezolutia de la Alba Iulia trebuie implementata pentru ca Romania are obligatia aceasta.

In momentul in care s-a infaptuit Unirea, intentiile care au plecat tocmai de la romanii care au trait ca minoritate etnica intr-un Imperiu Austro-Ungar subliniaza de ce este important si capitolul acesta al rezolutiei", a punctat inca o data deputatul UDMR.

Intrebat ce le raspunde celor care sustin ca UDMR e gata sa faca un troc cu PSD pentru a trece aceasta lege la schimb cu amnistia si gratierea, Attila Korodi a precizat: "Nu e nicio dezbatere pe tema amnistiei si gratierii intre noi. E departe de realitate".

In schimb, acesta a admis ca au existat astfel de discutii in interiorul UDMR.

"Se discuta foarte tehnic. Dar nu este situatia in care sa avem o dezbatere parlamentara in care sa ne implicam, pentru ca nu exista proiecte de legi, nu exista ordonante de urgenta. E o tema care nu este prioritara pentru noi, deloc. Daca se va ivi situatia, probabil ne vom pozitiona. Dar de aceea suntem rezervati si nu intram in polemica aceasta, pentru ca pana la ora actuala am vazut numai polemici", a conchis Attila Korodi.

Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
#lege UDMR autonomie speciala, #lege UDMR Rezolutie Alba Iulia , #deputati