Nemulțumirea față de război crește în Rusia, dar nimeni nu cere oprirea acestuia, ci cel mult înghețarea conflictului

Războiul împotriva Ucrainei mergea deja foarte rău pentru Rusia, dar când Ministerul Apărării a anunțat pe 9 noiembrie retragerea din Herson a fost un moment de dezastru deosebit.

Herson este singurul oraș mare pe care armata rusă l-a putut ocupa de la începutul invaziei. Și acesta este centrul uneia dintre cele patru regiuni a cărei anexare a fost anunțată în Rusia după „referendumuri” false. În octombrie, autoritățile de ocupație au umplut străzile cu panouri publicitare care promiteau că Rusia „a venit definitiv”, în timp ce Moscova le-a spus cetățenilor săi că ocuparea Hersonului a fost unul dintre cele mai mari succese ale războiului. Dar, la momentul anexării, era deja dificil pentru armata rusă să-și mențină liniile de apărare sub presiunea ofensivei ucrainene.

Momentul de cotitură

Această retragere umilitoare, care a urmat unei contraofensive ucrainene de succes în regiunea Harkov, în septembrie, i-a făcut pe mulți membri ai elitei ruse să pună la îndoială invazia. Oamenilor care au fost împotriva războiului de la început (și au tăcut din motive de securitate) li s-au alăturat mulți care au susținut activ războiul, dar acum erau convinși că lucrurile au mers prost din prima zi. Unii dintre ei cred că Vladimir Putin nu este potrivit pentru rolul de lider, este predispus la greșeli, scrie pentru Foreign Affairs Tatiana Stanovaia, fondatorul firmei de consultanță politică R.Politik și expert la Carnegie Endowment for International Peace.

Ea a observat că oamenii din așa-zisul lagăr „patriotic”, care nu cu mult timp în urmă au cerut ca Moscova să ajungă la Kiev, au început acum să vorbească mai realist. Unele canale Telegram pro-război scriu acum că Rusia ar trebui să încerce să înghețe conflictul și să efectueze reforme interne. Proeminentul naționalist rus Iuri Barancik a susținut pe canalul său Telegram că „blitzkrieg-ul” Moscovei a eșuat. Și trebuie să înceteze să mai încerce să atace și să treacă la menținerea pozițiilor pe care le deține în prezent. Acest lucru, în opinia sa, ar permite concentrarea pe problemele interne.

Cunoscutul comentator de televiziune Aleksander Medvedev a spus recent că este timpul ca Rusia să recunoască că situația din Ucraina este foarte proastă. În opinia sa, armata rusă așteaptă noi înfrângeri. Chiar și naționaliștii agresivi precum Aleksei Jijkov au început să vorbească despre eșecul sistemului politic rus pe care îl dezvăluise războiul. Stanovaia notează că mulți analiști ruși susțin că, în loc de vărsare de sânge în Ucraina, Rusia trebuie să pună lucrurile în ordine în țară, în special să se ocupe de corupție.

Temerile „realiștilor“

Dar chiar și în ciuda cererilor tot mai mari de a „reconsidera” războiul și de a se concentra asupra problemelor interne, există obstacole serioase care îi împiedică pe acești realiști să se transforme în oameni care aduc pacea. Realiștii ruși se tem de orice negocieri care ar putea aduce o soluție umilitoare, care le-ar amenința propriul viitor politic sau chiar securitatea fizică. Este semnificativ faptul că nimeni din guvernul rus nu a susținut public vreo concesiune teritorială care ar fi o recunoaștere a înfrângerii Rusiei și ar putea duce la urmărire penală”, scrie Stanovaia, amintind că legea rusă interzice orice apel la înstrăinarea teritoriilor. Și Moscova consideră acum că o parte semnificativă a Ucrainei este parte a Rusiei.

Elitele ruse privesc războiul împotriva Ucrainei nu ca pe o expansiune, ci ca pe un război pentru autoconservare

Analista explică faptul că din același motiv, elitele ruse nu vor îndrăzni niciodată să-i întoarcă spatele lui Vladimir Putin.

„Cu toate înfrângerile sale, autocratul rus rămâne cea mai bună șansă a lor de a păstra un regim care să le garanteze siguranța. Dacă Occidentul dorește ca acești realiști să se transforme într-un partid al păcii, ar trebui să transmită clar Moscovei că pacea nu va duce la dezastrul strategic rusesc sau la prăbușirea statului. Altfel, politicienii vor continua să susțină războiul. Nimeni nu va lua în considerare pacea de frica epurărilor, chiar dacă Rusia continuă să sufere înfrângeri”, scrie ea.

Există multe definiții ale înfrângerii în Rusia lui Putin. Pentru militari, este o acumulare de eșecuri pe câmpul de luptă. Pentru naționaliști, înseamnă a permite Ucrainei să continue să existe. Iar pentru serviciile speciale, înfrângerea este un eșec în confruntarea Rusiei cu Occidentul. Pentru membrii obișnuiți ai elitei, înfrângerea ar fi orice le-ar pune în pericol securitatea personală și politică. Dar pentru aproape toți rușii, inclusiv realiștii, retragerea forțelor ruse pe liniile de dinainte de invazie întrunește și criteriile înfrângerii. Acest lucru nu numai că ar pune capăt influenței Rusiei asupra Ucrainei, ci ar stabili și o nouă realitate geopolitică umilitoare pentru Moscova.

Stanovaia scrie că pentru elitele ruse, o retragere nu ar fi doar o umilire, ci ar fi și periculoasă. Elitele ruse nu se vor reconcilia cu Ucraina, dacă pur și simplu Rusia revine la pozițiile de până pe 24 februarie pentru că se îndoiesc că Moscova poate pune capăt conflictului armat fără a risca să piardă controlul asupra Crimeei.

„De fapt, cred că dacă Rusia își retrage trupele acolo unde erau la începutul lui 2022, Rusia însăși va deveni vulnerabilă la colaps”, se spune în articol.

În luna mai, fostul director al Centrului Carnegie Moscova, Dmitri Trenin, scria că înfrângerea strategică pe care Occidentul o „pregătește pentru Rusia” va însemna că „teatrul războiului hibrid se va muta pur și simplu din Ucraina mai la est, la granițele Rusiei însăși, a cărei existență în forma sa actuală va fi pusă în discuție”. Pe canalele Telegram, mulți ruși își exprimă convingerea că Occidentul va insista să-l înlăture pe Putin de la putere ca parte a oricărui acord. Mulți conservatori cred că, dacă regimul Putin va înceta, acesta va fi înlocuit cu un guvern mai pro-occidental care va trăda interesele strategice ale Rusiei, iar atunci țara se va dezintegra fizic.

„Mai simplu spus, elitele ruse privesc războiul împotriva Ucrainei nu ca pe o expansiune, ci ca pe un război pentru autoconservare. Mulți ruși cred că după prăbușirea statului vor începe anchete penale internaționale, poate chiar un tribunal pentru crime de război. O astfel de perspectivă îi sperie chiar și pe cei care nu sunt implicați în lupte”, scrie Stanovaia, adăugând că de la începutul invaziei, regimul lui Putin nu a permis niciunui membru influent al sectorului public și privat din Rusia să stea deoparte.

Oficialii care au încercat să se distanțeze de invazie, precum prim-ministrul Mihail Mișustin, guvernatorul Băncii Centrale Elvira Nabiulina și primarul Moscovei Serghei Sobianin, au fost efectiv „mobilizați” și forțați să ajute războiul. Stanovaia scrie că regimul lui Putin adoptă acum unele elemente ale unei dictaturi militare. În ciuda criticilor aduse strategiei militare a Rusiei din ultimele săptămâni, șoimii își dezvoltă de fapt influența. Iar represiunea politică a distrus orice opoziție reală.

Pentru clasa politică rusă, a arăta sprijinul față de război este cheia supraviețuirii politice. Mulți dintre ei susțin în mod deschis escaladarea. Această poziție a devenit mainstream. În ciuda intereselor lor divergente, tehnocrații, serviciile secrete, naționaliștii și oligarhii sunt uniți în jurul afirmației că Rusia nu poate pierde, darămite căderea regimului de care depind cu toții. Dar Stanovaia subliniază că Moscova este din ce în ce mai împărțită cu privire la modul de a realiza această sarcină.

Cei mai mari susținători ai războiului, precum Nikolai Patrușev și liderul Ceceniei, Ramzan Kadîrov, doresc o mobilizare deplină, pentru a pune întreaga economie pe picior de război și a lovi Ucraina cu tot arsenalul, inclusiv arme nucleare. Acești ultra-naționaliști încă visează să cucerească Kievul.

Înghețarea conflictului

În schimb, un grup din ce în ce mai puternic de realiști a văzut că Moscova nu are cu adevărat resursele pentru a câștiga. În schimb, ei favorizează o abordare care să permită Rusiei să evite înfrângeri ulterioare prin înghețarea războiului în starea sa actuală. Vor să întărească liniile de apărare și să trimită întăriri pentru a opri ofensiva ucraineană. Stanovaia nu vede pe nimeni din clasa politică rusă care să susțină retragerea Rusiei în pozițiile din 24 februarie. Cu toate acestea, cei pe care îi numește „realiști” ar putea începe public să promoveze înghețarea conflictului printr-un acord interimar cu Occidentul cu care Ucraina ar fi de acord.

Dar, pentru început, ar trebui să-i învingă pe șoimii radicali care sunt gata să lupte împotriva Ucrainei până la capăt și să domine în continuare discursul politic rus. Așa-zișii „realiști” ar trebui să-l convingă personal pe Putin să accepte realitatea și să aleagă o abordare mai sobră a războiului.

Dar chiar dacă Putin se predă și admite că cel mai bun lucru pe care îl poate face Rusia este să înghețe războiul, tot nu va risipi temerile legate de supraviețuirea Rusiei și de integritatea sa teritorială sub presiunea occidentală. Chiar și realiștii sunt convinși că Vestul vrea să cucerească Rusia, scrie Stanovaia.

Ea notează că dacă Occidentul vrea să-și întărească vocea la Kremlin, ar trebui „să vină cu o propunere conform căreia discuțiile de pace ruso-ucrainene ar duce la începutul unui dialog simultan ruso-american cu privire la preocupările strategice ale Moscovei”.

„Acest dialog ar fi conceput pentru a garanta ferm Moscovei că Rusia va continua să existe ca stat stabil, independent. SUA ar putea face acest lucru acceptând să discute viitorul NATO. De asemenea, Occidentul ar putea oferi Rusiei garanții că Ucraina nu va fi folosită ca parte a „proiectului anti-rus” occidental, despre care vorbește Putin”, scrie autoarea.

Ea recunoaște că, având în vedere toate crimele odioase pe care le-a comis Rusia, un astfel de rezultat nu ar fi satisfăcător pentru Ucraina sau pentru partenerii săi occidentali. Dar în circumstanțele actuale, Putin crede că „nu are de ales decât să bombardeze și să atace Ucraina”.

Și spre deosebire de elitele ruse, Putin este convins că Ucraina este condamnată. Actualul său obiectiv personal este tactic: să oprească înaintarea Kievului, să asigure o linie defensivă și apoi să aștepte să cadă statul ucrainean, ceea ce crede că este doar o chestiune de timp. Putin poate escalada folosind arme nucleare. „A trimite un semnal realiștilor că pacea cu Ucraina nu va duce neapărat la dezintegrarea Rusiei este o sarcină foarte dificilă. Dar poate fi singura modalitate de a determina Kremlinul să-și oprească invazia dezastruoasă. Până atunci, chiar și realiștii nu vor avea de ales decât să parieze pe un stat autoritar și un autocrat”, crede Stanovaia.

Ce crede Kremlinul că vrea să facă Ucraina în timpul armistițiului olimpic

Kremlinul a reacţionat, marţi, la apelul preşedintelui francez Emmanuel Macron pentru un armistiţiu în conflictele internaţionale în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, spunând că...

Ambițiile Evgheniei Guțul și strategiile Moscovei

Agentul cel mai activ al Rusiei din ultimele săptămâni în Republica Moldova a devenit Evghenia Guțul, bașcana Autonomiei Găgăuze. Dacă compari agitația ei cu marile drame și...