Când devin rețelele de socializare toxice. ”Twitter, un flux de propagandă continuă fără nicio moderație”

Rețelele de socializare au ajuns practic principalele surse de informare în prezent. Și acest lucru este valabil pentru oamenii de pe întreg globul. iar dacă la noi Facebook-ul rămâne principala platformă de socializare, în alte state dezvoltate Twitter-ul este cel mai popular. Tiktok-ul este încă atractiv pentru tineri, iar pe Telegram se refugiază cei sătui de Facebook.

Twitter-ul a fost creat ca o platformă de social media care permite utilizatorilor să trimită și să citească mesaje scurte (de maximum 280 de caractere) numite „tweets”. Utilizatorii înregistrați pot posta, aprecia și reposta un tweet postat de altă persoană (retweet), iar utilizatorii neînregistrați le pot citi doar pe cele care sunt disponibile public.

Inițial a fost considerat o nișă pentru profesioniști însă acum pare un nou canal de propagandă și manipulare.

Nicolae Țîbrigan: ”Nouă ne place să scriem mult”

De ce romanii nu folosesc Twitter la fel de mult ca Facebook? La această întebare am încercat să răspundem împreună cu Nicolae Ţîbrigan, cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române.

”Twitter-ul era la început foarte popular printre jurnaliști și conținutul acolo era mult mai axat pe știri, era mai puțin funny decât Facebook, să spunem. Această platformă a rămas oarecum într-o nișă. Nișa specialiștilor, a jurnaliștilor care au nevoie permanent de informare. În pus, la început te limita la un anumit număr de caractere scrise ori, nouă românilor, ne place să scriem mult. Twitter te obligă să fii mult mai sintetic. Și nu toți dintre noi știm să sintitizăm acea informație și să o furnizăm sau să comunicăm sintetic”,a spus Nicolae Ţîbrigan.

În 20222, omul de afaceri Elon Musk a cumpărat Twitter. După ce a făcut o ofertă de cumpărare în primăvara anatului trecut Musk a declarat că intenționează să introducă noi funcții pe platformă, să facă algoritmii săi open source, să combată conturile spambot și să promoveze libertatea de exprimare. Însă de atunci totul pare incert cu privire la viitorul rețelei.

”Sincer să fiu, cred că nici el nu știe ce vrea să facă de știu că la un moment dat a făcut un sondaj prin care cerea opinia utilizatorului dacă se renunță la conducerea Twitter. Cei mai mulți au spus că trebuie să plece, iar el a revenit și a spus că va pleca doar atunci când va veni cineva capabil să-l înlocuiască.

E foarte greu să anticipezi acum ce va vrea el să facă cu Twitter-ul. Problema este că, disponibilizând foarte mulți angajați, Twitterul a devenit complet nemoderat și există riscul să devină destul de toxic pe viitor. Acolo se desfășoară o adevărată campanie de propagandă, inclusiv propogandă chineză, rusă, e un talmeș-balmeș acolo. Oferind Twitter-ul la liber, ajungi să fii ca într-o cârciumă în care fiecare strigă cât mai tare și unde nu mai poți înțelege nimic. Și ajungi să te izolezi într-o bulă și să respingi alte conținuturi.

Dar într-un fel este un canal de flux de propagandă în continuă, fără nicio moderație. Este o propagandă la turații maxime, sunt campanii de dezinformare lăsate la liber acolo. Și aici vorbesc chiar de implicarea actorilor statali”, a spus cercetătorul de la Academia Română.

Propaganda de pe Tiktok. ”Devine din ce în ce mai toxic”

Tiktok-ul este unul ditre cele mai populare canale printre tineri însă și-a făcut loc și în preferințele celor mai vârstnici.

Nicolae Ţîbrigan este de părere că această rețea este o provocare în acest moment pentru guverne având în vedere transferul de date către guvernul chinez.

”Gândiți-vă că Tiktok a avut câțiva ani doar câteva sute mii de utilizatori. Astăzi a ajuns la un milion și numărul lor crește constant.

Tiktok are o problemă în ceea ce privește transferul de date către guvernul chinez. Trebuie să lucreze foarte mult în acest sens pentru că este departe în ceea ce privește credibilitatea. Dar nici acolo conținutul nu este moderat. Poți să întâlnești tot felul de propagandă și devine din ce în ce mai toxic, în special pentru tineri, care pot cădea foarte rapid victimele propagandei să spunem de data aceasta vizuale, pentru că Tiktok-ul se bazează mai mult pe conținut conținut video. Este în continuare o provocare pentru guverne.

Vedem că în Statele Unite au fost impuse mai multe restricții. Se discută la nivelul Uniunii Europene în ce măsură compania care administrează Tiktok este de încredere și nu transferă informații. A fost un angajat carea avut legătură directă cu guvenul chinez și a transferat anumite date despre un client.

Chiar dacă angajatul respectiv a fost dat afară, rămân în continuare suspiciuni deespre cine se află în spatele acestei platforme, are este gradul de acces al guvernului chinez față de față de această platformă și care ar putea fi implicațiile pentru utilizatori pe viitor. Știm foarte bine accesul unui guvern autoritar și aici vorbim de Partidul Comunist Chinez la niște date, cetățeni din toată lumea rămâne o provocare. Rămâne o problemă despre care toți discută din ce în ce mai mult. Totuși văd că platforma a început să treacă de bariera de vârstă”, a spus specialistul.

Țîbrigan a subliniat că această rețea a început să fie atractivă inclusiv pentru celelalte segmente ale populației, să devină destul de populară și mult mai ușor de utilizat.

”Atrage, da, deoarece creierul nostru este creat în așa fel ca să proceseze peste 80 % din informații vizuale. Iar ideea conținutului de pe TikTok este vizualul. Noi învățăm mai repede, și interacționăm mult mai ușor la conținut vizual.

A combate o dezinformare video este mult mai greu decât a combate o știre falsă scrisă. Și aici vorbesc de faptul că impactul pe care îl are un video este mult mai mare și se propagă mult mai rapid decât un text”.

Cei care dezinformează fac acest lucru consșient sau din pură convingere?

”Nu cred că există o școală a dezinformării în general. Propaganda de dezinformare exista înainte de de inventare a tiktok-ului, înainte de inventarea rețelelor de socializare. Pur și simplu sunt niște actori care acționează unii conștient, unii din convingere.

Aici este marea provocare. Cum reușești să demonstezi că dezinformarea a fost făcută cu intenție. Cum reușesc să demonstrez intenționalitatea unui actor când el îți spune: ”așa cred eu sau n-am vrut să dezinformez așa credeam dar la un moment dat mi-am schimbat opinia”. Ce facem atunci? Nu putem face absolut nimic în același timp, nu putem să limităm a accesul tuturor la aceste rețele. Da, ar fi o chestiune antidemocratică.

Dar în același timp cred că soluția ar fi consumul de moderat de aceste rețele și să le vedem mai degrabă ca pe instrumente, nu ca pe ceva indispensabil. Să ne imaginăm ce se întâmplă atunci când une persoane se blochează contul pe Facebook. Oamenii și pun întrebări, ce s-a întâmplat?

Nu trebuie să facem o mare tragedie din asta”, a spus specialistul.

Cum au ajuns oamenii să migreze pe Telegram

În ceea ce privește Telegram, o platformă tot mai utilizată de când a început războiul din Ucraina, Nicolae Tîbrigan este de părere că acolo s-au retras cei care ”sunt supărați pe facebook”

”Este o rețea cu conexiuni, o formă de companie rusească,cu sediul în Dubai. Nu știu în ce măsură guvernul rus are sau nu acces la acele date? Pe această platformă au migrat cei care erau supărați pe pe Facebook că le modera conținutul antivaccinist sau anti-covid așa mai departe.

Pe Telegram nu există acea moderare și puteau să-și posteze liber absolut ce-și doreau. Dar nu prea a avut succes în spațiul informațional românesc. În continuare este o rețea destul de marginală comparativ cu celelalte”, a spus Tîbrigan.

De ce este Telegram tot mai utilizată de când a început războiul?

”Ucrainenii fiind vorbitori de rusă și ucraineană evident că au migrat acolo și participă la campania lor de război contra propagandă, că de fapt asta se întâmplă, ei nu au altă soluție contra-proparioadă de război.

Trebuie să înțelegem contextul care se desfășoară acea comunicare și astfel era și de așteptat că în direcția asta se va merge.Evident că ucrainenii sunt prezenți și pe Tiktok și pe Twitter, dar acolo mai mult în limba engleză fiindcă-și doresc să transmită conținutul despre război și în afară”, a mai spus expertul.

Facebook rămâne cea mai populară rețea în România

Pe Facebook oamenii fac ce vor: se laudă cu evenimente din viața lor, postează fotografii din vacanță, comentează subiecte politice, economice, de sănătate publică, ori răspândesc, conștient sau nu diverse teorii conspirative sau fac propagandă de orice fel.

Tot pe Facebook, din spatele unui ecran, oamenii pot decide cine să aibă cont sau nu. Oricine poate deveni practic un factor de decizie pe această rețea. Poate raporta un anumit cont sau pagină și le poate cere și prietenilor virtuali să facă acest lucru. Compania se va conforma solicitării iar abia apoi va verifica dacă măsura a fost luată corect. Cam în acest fel stau lucrurile în prezent cel puțin atunci când vorbim despre România.

Comisia Europeană nu este acord cu TikTok Lite, noua scorneală a gigantului tech. Temeri că minorii ar putea avea acces la conținut periculos

Comisia Europeană a anunțat recent că va investiga programul TikTok Lite, suspectând că acesta poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale a utilizatorilor. Programul, care...

Cât câștigă Facebook din publicitatea electorală, după ce a redus drastic recomandările pentru știri politice

Retragerea Meta de pe zona politică a dus la picajul implicării utilizatorilor pentru postările presei şi ale partidelor aflate în campanie. Asta în timp ce compania aproape că și-a dublat...