Cutremurul din Turcia: De ce nu a murit nimeni în orașul Erzin din provincia Hatay

În provincia turcă Hatay, numeroase clădiri s-au prăbușit și mii de oameni au murit. În orașul Erzin cu 42.000 de locuitori din nordul provinciei Hatay – în inima zonei cutremurului din Turcia – nu a murit niciun locuitor. Care ar explicația? Primarul, Ökkeş Elmasoğlu, aflat la putere din 2019, spune că nu a tolerat clădiri ilegale sau alte ilegalități în domeniul construcțiilor. Elmasoğlu, care aparține partidului de opoziție CHP, susține că, dacă toți liderii orașelor din regiunea unde a avut loc seismul ar fi fost la fel de stricți ca și el, catastrofa nu ar fi fost atât de devastatoare, scrie hurriyetdailynews.com.

Nicio clădire nu a fost distrusă în Erzin. Doar unele case și minaretele moscheilor au fost avariate. „Nu avem clădiri prăbușite, morți sau răniți din cauza cutremurelor”, a spus Ökkeş Elmasoğlu, exprimându-şi condoleanţele pentru rudele locuitorilor săi prinşi de cutremure în alte zone.

„Nu am permis în niciun fel construcția ilegală. În ciuda acestui fapt, au fost unii care au încercat. Deși nu i-am putut urmări la început, deoarece nu aveam suficient personal, ulterior i-am raportat la parchet și am luat decizii de demolare”, a spus el.

Primarul a mai subliniat că majoritatea caselor din oraș sunt fie cu un etaj, fie cu patru etaje, foarte puține cu șase etaje.

Subliniind că este nevoie de „o schimbare totală a mentalității” în ceea ce privește construcția de clădiri din Turcia, Elmasoğlu a spus: „Pentru aceasta, avem nevoie ca cetățenii noștri să nu aștepte concesii de la stat pentru construcția ilegală, să nu recurgă la astfel de inițiative și să accepte demolarea acestor clădiri atunci când este necesar.”

„Nu există oțel armat aici”

În urma cutremurelor din 6 februarie, blocul de apartamente din Osmaniye, un oraș din sudul Turciei, unde locuise cândva Halise Sen, s-a prăbușit ca un castel de cărți, îngropându-i foștii vecini sub nouă etaje de beton. Doamna Sen, șefa camerei locale de arhitecți, privește peste ruine. „Nu există oțel armat aici”, spune ea pentru The Economis, „deci betonul și-a pierdut rezistența și coloanele s-au prăbușit, împreună cu podelele, de îndată ce pământul a început să se cutremure”.

Niciunul dintre blocuri nu avea subsoluri, spune soțul ei Mustafa, fost dezvoltator. Clădirile cu fundații atât de slabe au fost condamnate într-un cutremur puternic, adaugă el. Mustafa, care acum cultivă măsline și nuci, a încetat să mai lucreze în sectorul construcțiilor în urmă cu ani. Alți antreprenori îi subcotau prețurile și ignorau codurile de construcție. „Dacă am trebui 100 de tone de fier într-o clădire, ar folosi 90 de tone”, spune el. Osmaniye se află lângă o linie de falie activă . „Știam că suntem în pragul catastrofei”, spune el.

Cele două cutremure, cu magnitudinea 7,8 și 7,5 sunt cele mai mortale din istoria modernă a Turciei . Pe lungimea zonei de impact, care se întinde de la coasta mediteraneană a țării până la sud-estul kurd, mii de clădiri, unele înalte de peste 12 etaje, au fost aplatizate. Cel puțin 35.000 de oameni au murit numai în Turcia. Peste graniță, în Siria, numărul morților a depășit 5.000.

Peste 30.000 de salvatori, însoțiți de localnici și echipe de urgență din zeci de țări, lucrează non-stop pentru a localiza supraviețuitorii . Miracolele se întâmplă. La peste șase zile după cutremur, un copil a fost scos din dărâmături. Pompierii, minerii și muncitorii din construcții turci sunt pretutindeni, îndepărtând molozul și livrând ajutor, alimente și provizii.

Dar efortul de salvare seamănă din ce în ce mai mult cu o exhumare în masă. Se crede că zeci de mii de oameni sunt încă îngropați sub dărâmături. În Kahramanmaras, un oraș cu peste 500.000 de locuitori, fumul de la incendiile izbucnite în urma cutremurului învăluie mormane de moloz care se întind pe blocuri întregi. Același fum, însoțit de duhoarea îngroșată a morții, acoperă Adiyaman, la mai bine de 100 km spre est. O familie kurdă se ghemuiește și plânge în timp ce echipele de salvare scot cinci rude moarte din dărâmături. O femeie leșină.

În întreaga regiune, milioane de oameni nu mai au un adăpost deasupra capului și dorm în corturi oferite de agenția de ajutor de urgență a țării, în moschei, școli, biblioteci sau în propriile lor mașini. Puțini îndrăznesc să intre în casele lor, chiar și cele aparent neatinse de cutremure. Unii nu au încotro. Mehmet, un cleric din Adiyaman, doarme într-un garaj acoperit cu o prelată împreună cu 20 de rude. Peste 30 dintre membrii familiei sale sunt morți.

Răspunsul întârziat și lipsa de echipamente grele au agravat suferința

Echipelor de urgență le-au luat câteva zile pentru a ajunge în orașe precum Adiyaman. Până atunci, vocile supraviețuitorilor, din ce în ce mai slabe, au tăcut sub dărâmături. În locuri precum Sekeroba, un sat pitoresc sub munți acoperiți de zăpadă, unde se crede că au murit cel puțin 200 de oameni, locuitorii au săpat ei înșiși printre dărâmături și au adus morții la un spital din apropiere.

Cu toate acestea, cea mai mare cauză a deceselor ar fi fost standardele de construcție defectuoase, corupția și elaborarea proastă a politicilor. Toate fac parte din modelul economic al Turciei, care este alimentat de construcții și chirii. Guvernul lui Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, poartă mare parte din vină, spun analiștii. Dar la fel fac și predecesorii săi, precum și municipalitățile (unele conduse de opoziție), dezvoltatorii și planificatorii. „Aceasta este o crimă perfectă”, spune Murat Guvenc, urbanist și profesor.

Turcia are coduri de construcții stricte, adoptate în urma unui cutremur care a ucis 18.000 de oameni la periferia Istanbulului în 1999 și actualizate în urmă cu cinci ani. În cadrul unei scheme de reînnoire urbană concepută de guvernul lui Erdogan, au fost reamenajate peste 3 milioane de locuințe.

„Lucrurile trebuie să se schimbe de sus în jos“

Problemele constă în implementare și supraveghere. Autorizațiile de construcție sunt ușor de obținut, iar inspecțiile sunt slabe. Companiile mandatate de guvern să le realizeze sunt plătite de dezvoltatori. Proiectele respectă, de obicei, standardele guvernamentale la începutul construcției, dar nu până la sfârșit, spune Guvenc. De îndată ce inspectorii pleacă, dezvoltatorii reduc cantitatea sau calitatea fierului pe care îl folosesc sau reduc numărul de etrieri, buclele de oțel care împiedică flambajul grinzilor și stâlpilor sub presiune. Ei pot chiar să lipească pe un etaj suplimentar. Apoi intră în negocieri informale cu autoritățile locale. „Vorbim despre corupție prin excelență,” precizează Guvenc, citat de The Economist.

Aceasta înseamnă diferența dintre viață și moarte. În Osmaniye, ca și în alte părți, majoritatea clădirilor prăbușite datează dinainte de cutremurul din 1999. Dar zeci de altele noi, aparent construite conform noilor standarde, au căzut de asemenea sau au suferit daune ireparabile. Sute de oameni ar putea fi prinși sub un complex de locuințe de lux finalizat cu doar un deceniu în urmă în Antakya, la sud de Osmaniye. Antreprenorul responsabil a fost arestat pe 11 februarie în timp ce încerca să părăsească Turcia.

Amnistiile în construcție, care permit proprietarilor să înregistreze proprietăți fără licență sau cele care încalcă codurile de construcție în schimbul unei amenzi, au înrăutățit mult o situație proastă. Guvernul lui Erdogan a adoptat mai multe astfel de amnistii, cea mai recentă în 2018, înaintea alegerilor generale. Opoziția a susținut această mișcare, pentru că a fost populară printre alegători. Guvernul a cules dividendele politice, în timp ce milioane de proprietari au ajuns să plătească în cuferele statului și să-și asume riscul. La un an după amnistia din 2018, Erdogan a apărut în Kahramanmaras, anunțând cu mândrie că programul „a rezolvat problemele” a 144.000 de locuitori ai orașului. Agenția responsabilă de program a dezvăluit că mai mult de jumătate din fondul de locuințe al țării nu a respectat standardele de construcție.

„Lucrurile trebuie să se schimbe de sus în jos. Politica va trebui să rămână în afara planurilor de dezvoltare urbană și de zonare, supravegherea va trebui să se îmbunătățească dramatic, iar rețelele care leagă oficialii guvernamentali și sectorul construcțiilor vor trebui să fie distruse. „În caz contrar”, spune Guvenc, „de acum în zece ani vom vedea aceleași scene pe care le vedem aici în altă parte”.

Pericol de moarte la Cluj. Cinci persoane, dintre care 4 minori, au ajuns la spital intoxicate cu dioxid de carbon

O femeie şi patru copii, cu vârste cuprinse între 3 şi 8 ani, au ajuns, joi seară, 18 aprilie, la spital fiind transportați de către echipaje medicale din Cluj. Cei cinci prezentau...

Plângere penală împotriva ministrului Dezvoltării și a primarului din Râşnov. Acuzațiile grave aduse ”binomului naş-fin”

Senatorul USR Irineu Darău a anunțat joi, 18 aprilie, că a depus un denunţ penal împotriva ministrului Dezvoltării, Adrian Veştea, şi a primarului din Râşnov, Liviu-Cătălin Butnariu,...