Manevrele periculoase ale lui Erdogan pentru a opri devalorizarea lirei turcești

Președintele turc Recep Erdogan apără moneda cu subvenții. Lira, care scăzuse cu peste 50%, a revenit puternic marți, 21 decembrie, după o decizie extrem de controversată: statul va acoperi diferența de curs pentru banii ținuți în bănci în monedă locală. Analiștii economici consideră că este o decizie atipică, costisitoare, periculoasă când ar fi fost mai simplu să fie majorată dobânda de către banca centrală.

Măsura prevede ca atunci când lira se devalorizează în raport cu valutele forte mai mult decât dobânda oferită de bănci, atunci statul va acoperi diferența, astfel încât depozitele în lire să își conserve valoarea în dolari sau euro.

Recep Erdogan, președintele Turciei; De acum, niciun cetățean nu are motive să mai schimbe economiile din lire în monedă străină în perspectiva că lira se va devaloriza.

Însă, această măsură este de fapt o majorare de dobândă ascunsă. Și nu una mică pentru că ea ar urma să acopere un diferențial mare și, ca nivel total, încă necunoscut.

Analiștii citați de Bloomberg susțin că e o măsură periculoasă și poate genera o spirală, cu un curs din ce în ce mai mare și inflație în accelerare. Politica de dobânzi dictată de Erdogan, cu scăderi ale ratelor chiar când inflația crește, a generat o prăbușire a lirei.

Președintele a devenit extrem de nepopular și astfel de măsuri de sprijin ar trebui să-i ofere timp în perspectiva alegerilor de la jumătatea anului 2023.

O astfel de plasă de siguranță are ca scop reducerea cererii de valută de către populație, însă subvenționarea depozitelor mută riscul valutar pe bugetul public. Pentru deprecierea monedei Trezoreria ar urma să plătească direct. Asta va pune o presiune uriașă asupra ultimului bastion din economia Turciei- poziția fiscală relativ bună.

Până acum cinci ani, bugetul Turciei era construit cu un deficit mic, în jurul a 1% din PIB. Politica fiscală prudentă a fost un factor stabilizare a economiei. Însă, în timp, au apărut deficitele mai mari. Cele actuale sunt de aproximativ 3,5% din PIB.

Execuția bugetară la 10 luni arată o creștere a veniturilor de aproximativ 23%, însă cheltuielile au avansat cu peste 34%. Procentele mari nu trebuie să surprindă în condițiile în care ultimele date arată o inflație de 21%. Însă ritmul mult mai mare de creștere a cheltuielilor este îngrijorător, iar subvenționarea diferențelor de curs va pune presiune pe cheltuieli. Astfel de măsuri de fapt pun în sarcina contribuabililor, politicile monetare atipice pentru că se plătește din banii colectați sprijinul pentru monedă. Cetățenii ajung să fie penalizați pe două căi - prin inflație și prin utilizarea finanțelor publice pentru a ajuta moneda.

Unele bănci străine îşi revizuiesc expunerea pe Turcia

Mai multe bănci străine se gândesc să introducă limite cu privire la împrumuturile în dolari oferite firmelor din Turcia, în contextul fluctuaţiilor mari ale lirei turceşti, o măsură care ar putea duce la creşterea costurilor de creditare, au declarat pentru Reuters două surse din industria bancară.

Potrivit altor surse, cel puţin două bănci au încetat să mai facă tranzacţii cash cu lire turceşti, ceea ce ar putea limita accesul firmelor locale la valută şi afecta investiţiile străine.

Moneda turcească a înregistrat mari fluctuaţii începând din luna septembrie, când preşedintele Tayyip Erdogan a presat Banca centrală să reducă agresiv dobânda de referinţă. Luni, lira turcească s-a depreciat cu 10% până la 18,4 lire pentru un dolar, ceea ce duce pierderile totale înregistrate de la începutul anului la aproape 60%, după care a înregistrat o revenire de 12% după ce Erdogan a anunţat un plan care ar proteja depozitele în lire de fluctuaţiile pieţei.

În mod frecvent băncile turceşti se împrumută de pe pieţele internaţionale, iar reticenţa băncilor străine în a se expune la fluctuaţiile mari ale monedei turceşti ar putea crea dificultăţi băncilor turceşti în a se împrumuta şi a-şi refinanţa datoriile.

Agenţia de evaluare Fitch estimează că la finalul celui de al treilea trimestru datoria externă totală a băncilor turceşti se situa la 138 de miliarde de dolari iar 83 de miliarde de dolari ajung la scadenţă în următoarele 12 luni.

„Am avut câteva bănci care au venit la noi şi ne-au spus că vor revizui limitele cu privire la Turcia pentru următoarea perioadă de rostogolire, în funcţie de noutăţile pe care le vor obţine cu privire la economie”, a declarat un bancher.

O a doua sursă din mediul bancar a declarat că banca la care lucrează a limitat recent afacerile cu Turcia, după ce şi-a redus expunerea cu privire la împrumuturile pe termen scurt. „Fiecare tranzacţie trebuie aprobată de departamentul de risc”, a spus sursa.

Băncile turceşti au un lung istoric în care au fost capabile să acceseze finanţare externă în pofida mai multor perioade de stres, susţine Lindsey Liddell, responsabil pentru ratingurile acordate băncilor turceşti la Fitch.

„Cu toate acestea, lichiditatea în valută ar putea fi supusă la presiuni de pe urma unei închideri prelungite a pieţei sau de pe urma unei ieşiri semnificative a depozitelor în valută. Accesul băncilor la lichiditatea în valută ar putea de asemenea să devină mai dependentă de banca centrală şi ar putea fi incertă în perioade de stres pe piaţă”, apreciază Lindsey Liddell.

O mare bancă europeană şi una asiatică au dezvăluit că au încetat tranzacţiile în numerar cu lire şi sunt extrem de prudente cu privire la oferirea de lichiditate pentru contractele forward, citând volatilitatea de pe piaţă şi riscurile politice.

Presiunile făcute de Erdogan asupra Băncii Turciei au determinat instituţia să reducă dobânda de bază cu 500 de puncte de bază începând din septembrie şi până acum, ceea ce a aruncat lira turcească în cea mai gravă criză din ultimele două decenii, moneda turcească pierzând 40% din valoare în ultimele cinci săptămâni.

Cu toate acestea, Sergey Dergachev manager de portofoliu la Union Investment, crede că este puţin probabil ca criza valutară să declanşeze cazuri de default în rândul companiilor turceşti, unul dintre motive fiind şi acela că şi-au refinanţat maturităţile din 2022 la începutul acestui an.

„Majoritatea emitenţilor sunt şi exportatori şi profită operaţional de deprecierea lirei iar o deteriorare severă a creditului nu este un scenariu probabil pe care îl întrevăd pentru companiile turceşti emitente de eurobonduri”, a spus Sergey Dergachev.

Erdogan a discutat cu noul cancelar german despre aderarea la UE

În acest timp, liderul de la Ankara încearcă o reapropiere de Germania și Europa. În timpul primelor discuţii telefonice cu noul cancelar german Olaf Scholz, preşedintele turc Tayyip Erdogan a subliniat necesitatea construirii de noi relaţii între Ankara şi UE pe baza posibilei intrări a republicii în Uniunea Europeană, conform unei declaraţii emise marţi de Biroul Preşedintelui Turciei.

„Erdogan a subliniat necesitatea de a construi noi relaţii între Turcia şi UE în cadrul unei agende pozitive bazate pe perspectiva aderării Turciei la UE”, se arată în mesaj.

De asemenea, Erdogan "şi-a exprimat încrederea că bunul simţ şi viziunea strategică vor continua să prevaleze în relaţiile" dintre Turcia şi Germania. „Preşedintele a subliniat beneficiile menţinerii unei coordonări strânse şi a contactelor regulate între liderii celor două ţări”, se arată în comunicat.

Uniunea Europeană deschide, din nou, ușa Turciei. Interesul pentru un mediu stabil în estul Mediteranei dă startul unor noi discuții

Liderii Uniunii Europene au adoptat miercuri seara o declaraţie prin care se afirmă dorinţa unei relaţii reciproc avantajoase cu Turcia şi un interes strategic pentru un mediu stabil în estul...

Liderul Hamas merge într-o țară NATO. Întâlnirea pe care o va avea cu unul dintre cei mai mari critici ai Israelului

Liderul mişcării islamiste palestiniene Hamas, Ismail Haniyeh, urmează să aibă la sfârşit de săptămână o întrevedere cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Anunțul a fost...