Raport CE: Amendamentele la codurile penale provoaca incertitudine asupra eficientei cadrului legal anticoruptie in Romania

Amendamentele in asteptare la Codul Penal si Codul de Procedura Penala din Romania provoaca incertitudine asupra eficientei cadrului legal anticoruptie, ceea ce face importanta gasirea unor solutii legale care sa raspunda unor decizii cheie ale Curtii Constitutionale, se mentioneaza in primul raport al Comisiei Europene privind situatia statului de drept in Uniunea Europeana, prezentat miercuri la Bruxelles.

Raportul, prezentat de vicepresedinta CE pentru valori si transparenta Vera Jourova si comisarul european pentru justitie Didier Reynders, evalueaza patru teme principale, extrem de importante pentru respectarea statului de drept - sistemele nationale de justitie, cadrele anticoruptie, pluralismul si libertatea mass-media si alte aspecte institutionale legate de sistemele de control si echilibru.

Primul raport anual al CE privind situatia statului de drept in Romania noteaza ca tara noastra dispune de un cadru functional legislativ si institutional anti-coruptie, iar implementarea actualei Strategii nationale anticoruptie, care acopera perioada 2016-2020, este inca in desfasurare.

Textul explica ce competente au institutiile anticoruptie din Romania, precum Directia Nationala Anticoruptie (DNA), Agentia Nationala de Integritate (ANI) si Agentia Nationala de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI).

Romania a obtinut in Indexul privind coruptia al Transparency International locul 44 din 100, fiind pe locul al 19-lea in UE si pe 70 la nivel global. Textul aminteste ca 83% dintre romani considera coruptia larg raspandita in tara, fata de 71% la nivelul UE, iar 64% dintre ei cred ca viata de zi cu zi le este afectata de coruptie, fata de 26% media UE. Perceptia asupra coruptiei este chiar mai grava la nivelul companiilor, 97% dintre acestea considerand coruptia larg raspandita si 88% ca aceasta este o problema care le afecteaza afacerile.

In acelasi timp, 58% dintre respondenti considera ca in Romania exista suficiente puneri sub acuzare pentru a descuraja oamenii sa recurga la practici corupte, fata de 36% media UE, in timp ce 37% dintre companii cred ca oamenii si firmele prinse cu mituirea unui oficial de rang inalt sunt pedepsite corespunzator, fata de 31% media UE.

Documentul noteaza ca Romania are un cadru strategic national anticoruptie bazat pe o participare larga a unor actori institutionali nationali si locali. Strategia nationala anticoruptie care acopera perioada 2016-2020 asigura cadrul pentru implicarea voluntara a unei mari parti din administratia publica, companiilor de stat, organismelor de aplicare a legii, parchetelor, tribunalelor si societatii civile. Instrumentele preventive sunt bazate pe planuri de prevenire a coruptiei dezvoltate de fiecare institutie participanta prin intermediul unor autoevaluari si evaluari ale riscurilor, precum si prin metodologii dezvoltate in comun.

Raportul noteaza ca strategia se bazeaza puternic pe angajamentul politic si ca implementarea sa a fost mai degraba palida in perioada 2017-2019, in pofida termenelor limita stabilite de guvern in august 2016.

In 2019 in schimb, angajamentul actualului guvern de a aborda coruptia s-a tradus intr-un nou impuls pentru implementarea strategiei nationale anticoruptie, noteaza raportul. Nivelul de implementare a strategiei a crescut si actiunile preventive sunt continuate atat la nivel local, cat si la nivel national. In prezent, mentioneaza documentul, Ministerul Justitiei evalueaza strategia pentru a o intocmi pe urmatoarea.

Eficienta investigarii si a sanctionarii cazurilor de coruptie a fost afectata de presiunea exercitata asupra cadrului legal si institutional. In perioada 2013-2017, bilantul institutiilor implicate in investigarea, urmarirea penala si emiterea de verdicte in cazurile de coruptie de nivel mediu si inalt a fost solid si mentinut la un nivel ridicat. In 2018 si 2019, desi institutiile abilitate au continuat sa investigheze si sa sanctioneze infractiunile de coruptie la nivel inalt, raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare noteaza un tipar de presiune asupra institutiilor cheie anticoruptie si exprima preocupari tot mai mari ca o continuare a acestei presiuni va avea un impact negativ.

Atat DNA, cat si Parchetul General au raportat pasi inapoi in rezultatele in lupta impotriva coruptiei pentru anul 2019. Conducerile interimare pentru o perioada prelungita le-au afectat capacitatea de a raspunde presiunii constante si provocarilor repetate. De asemenea, capacitatea lor institutionala a fost afectata de prevederile nocive din legile amendate ale justitiei privind resursele umane. Crearea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ) a avut si ea un impact asupra rezultatelor luptei impotriva coruptiei la nivel inalt.

In plus, un numar de decizii ale Curtii Constitutionale au avut un impact special asupra cazurilor de mare coruptie, precum cele legate de formarea completelor de trei si cinci judecatori in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de metodele de supraveghere sau de abuzul in serviciu. Potrivit DNA, implicatiile combinate ale acestor trei decizii sunt in mod special severe, ducand la renuntarea la investigatii, anularea unor procese pe rol, anularea unor verdicte finale si redeschiderea unor procese, cu riscul de a scapa de responsabilitatea penala pentru infractiuni de coruptie.

In primele luni din 2020, situatia pare sa se fi ameliorat odata cu reducerea presiunii politice si a numirii unor echipe stabile de management. Cu toate acestea, incertitudinea in privinta unor investigatii si procese pe rol in cazuri de mare coruptie ramane. In perioada 2015-2019, Romania a avut cel mai mare numar de investigatii OLAF, nu mai putin de 40, incheiate cu o recomandare financiara.

Incertitudinea persistenta asupra amendamentelor la Codul Penal si Codul de Procedura Penala pune in pericol lupta impotriva coruptiei, noteaza raportul. In aprilie 2019, o serie de amendamente la Codul Penal, Codul de Procedura Penala si legea speciala privind coruptia au fost adoptate in procedura de urgenta de Parlament, dar au fost primite cu critici ample si in cele din urma au fost declarate neconstitutionale in iulie 2019.

Sarcina de a aduce Codul Penal si Codul de Procedura Penala in linie cu deciziile Curtii Constitutionale este una in asteptare. Incertitudinea legala si riscul care planeaza asupra sustenabilitatii luptei impotriva coruptiei prin urmare raman prezente, noteaza documentul.

Acesta precizeaza ca raman si alte obstacole in calea unei urmariri judiciare eficiente. Una dintre chestiunile specifice priveste posibilitatea de a trage la raspundere parlamentul pentru deciziile sale asupra unor cereri legate de masuri preventive precum perchezitii, arestari sau inceperea urmaririi penale a unui parlamentar care este sau a fost ministru. Raspunzand unor recomandari ale MCV si GRECO, Camera Deputatilor si-a amendat regulamentul de procedura facand referire la criteriile stabilite de Comisia de la Venetia. Noua procedura inca nu a fost aplicata insa, iar Senatul nu are o procedura similara.

Intre timp, doua cereri ale parchetului de a incepe urmarirea penala a doi fosti ministri si membri ai parlamentului au fost respinse in 2019.

Agentia Nationala de Integritate (ANI) continua sa aiba rezultate, totusi eficienta ei este in scadere, din cauza slabirii cadrului legislativ si a resurselor in scadere. Mai multe schimbari legislative au intrat in vigoare in 2019 si au slabit regimul incompatibilitatilor si al conflictelor de interese, iar ca rezultat ANI a inchis un numar important de investigatii in derulare, iar alte dosare au fost anulate in timp ce erau pe rol.

ANI a raportat, de asemenea, provocari in aplicarea sanctiunilor care urmeaza unor decizii definitive ale instantelor in cazul unor alesi locali, ceea ce are consecinte asupra aplicarii regulilor de integritate in alegeri.

Agentia a propus sa colaboreze cu Ministerul Justitiei si alti actori pentru a revizui legile privind integritatea si a intocmi un cadru legal coerent si consolidat, noteaza documentul. Insa, desi volumul de activitate al ANI creste semnificativ in perioada alegerilor, bugetul sau a fost redus semnificativ.

Coduri de etica si de conduita au fost introduse pentru membrii parlamentului si guvernului in ultimii ani, pe langa cele existente pentru functionarii publici. Totusi, noteaza raportul, eficienta mecanismului de aplicare a codului de conduita pentru parlamentari trebuie sa fie dovedita, intrucat exista doar cateva cazuri de membri ai parlamentului care au fost sanctionati.

Agentia Nationala de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) este pe deplin operationala si a progresat in dezvoltarea unui sistem national integrat pentru a monitoriza masurile luate de autoritati in fiecare pas al procesului de recuperare a bunurilor, mentioneaza raportul in ceea ce priveste aceasta institutie.

Liderii UE se concentrează asupra Iranului, dar sunt incapabili să demonstreze o forță reală împotriva lui Putin

Două conflicte vor concura pentru a atrage atenția liderilor UE care se vor reuni în această săptămână pentru un summit. Unul este cel din Ucraina, unde pot face diferența, și celălalt...

Fără abateri profesionale în cazul morților de la Spitalul Sf. Pantelimon, relevă raportul comisiei interne. Posibilă depășire gravă de competență a unei asistente

Nu a existat "nicio abatere profesională" care să fi determinat decesul a 20 de pacienţi, în perioada 4-7 aprilie, reiese din raportul comisiei interne de analiză a Spitalului Clinic de...