Cât de înapoiată este infrastructura noastră feroviară. Expert: ”Ucraina a mai așteptat două luni, după reabilitare, să taie românii iarba”

România are deja 10.000 de kilometri de cale ferată. Cea mai mare parte trebuie modernizată pentru a se putea circula decent, în alte cazuri se ia în considerare reconstrucția. Multe dintre aceste lucrări sunt cuprinse în PNRR. Problema este că deși cererea pentru acest tip de transport crește, lucrurile se mișcă prea lent.

Expertul în infrastructură Horațiu Cosma, fost consilier în Ministerul Transporturilor pe vremea când ministru era Cătălin Drulă, a explicat într-un interviu pentru Ziare.com ce diferență este între mobilizarea românilor pentru a pune la punct calea ferată și cum se întâmplă în alte state.

Cât suntem de în urmă la infrastructura feroviară

Privită în ansamblu, România pare un șantier de lucrări de infrastructură rutieră. Avem mai multe autostrăzi și drumuri expres în diferite stadii, de la proiectare la execuție, se propun nou rute de legătură cu infrastructura rutieră din țările vecine, se fac licitații, se atribuie proiecte și se lucrează la foc continuu.

Dacă ne uităm la infrastructura feroviară, deși este nevoie și de acest tip de transport mult mai puțin poluant și mult mai sigur, aici lucrurile par din altă lume.

Se fac eforturi pentru modernizarea căii frate și a trenurilor. Se ia în considerare chiar achiziționarea de noi garnituri de mare viteză, însă avem o problemă.

”Degeaba cumpărăm trenuri noi dacă nu au pe unde să circule”, a explicat Horațiu Cosma. Viteza medie a trenurilor în România este sub media europeană pentru că sunt multe restricții din cauza liniilor învechite și nesigure.

Pare că suntem mult mai în urmă decât alte state din Europa.

”Este destul de greu de comparat dar pe mine m-a frapat momentul redeschiderii liniei de la Vișeul de Sus.

Ucrainenii în câteva luni au reușit să facă această reabilitare a liniei de pe partea lor în plin război. Ei au pus și auto-motorul la dispoziție care e produs, tot așa, în Ucraina și arată extraordinar. Iar pe partea românească, țară în Uniunea Europeană, aflată în timp de pace, linia arăta îngrozitor: buruieni, viteză redusă.

Chiar spuneau ucrainenii că după ce au reabilitat linia, au mai așteptat câteva luni ca românii să tundă iarba, să mai facă mici investiții să se poată da drumul circulației”, a explicat fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Acesta a subliniat importanța unei infrastructuri feroviare pentru România, atât în actualul context geopolitic dar și intern.

”Am văzut, de exemplu, linia București-Aeroport Otopeni, în ultimul an- un an și jumătate, a crescut extraordinar de bine cererea. Cred că a ajuns la peste două milioane de călători și potențialul e mult mai bun. Lumea dorește să circule cu trenul dar ar nevoie de trenuri civilizate, de o linie pe care să se meargă decent.

Nu cred că e nimeni absurd să ceară mâine viteze de TGV, dar măcar să avem citeze de 100-120km/h. Aveam astfel de viteze prin anii 70 deci nu reinventăm apa caldă. Și totul se poate face rapid cu oameni capabili și cu finanțare corespunzătoare”, a mai spus Horațiu Cosma.

De ce se merge mai ieftin și mai confortabil cu trenurile private decât cu cele ale CFR

Mai sunt însă multe probleme cu trenurile din România. Oamenii au început să caute tot mai mult trenurile operate de firme private pentru că biletele sunt mai ieftine, iar confortul este sporit. Și CFR Călători are trenuri cu vagoane modernizate, dar prețul este mai mare decât la privat.

”Această situație are de fapt două componente”, a spus Horațiu Cosma. ”Pe de o parte vedem că un operator privat funcționează mult mai bine decât unul de stat. Acest lucru vedem și la TAROM comparativ cu concurența din privat. Și aici, la CFR Călători probabil există o schemă de personal foarte bogată, în comparație cu a unui operator privat și atunci costurile cu angajații se văd în prețul biletelor.

Apoi e calitatea materialului rulant. La CFR Călători nu s-au mai achiziționat trenuri noi de cel puțin 20 de ani. Atunci a fost ultima transă de trenuri, vestitele ”Săgeți albastre”. Operatorii privați au reușit în schimb să achiziționeze rame noi care sunt mai moderne și suficient de bune din punct de vedere al consumului, al mediului și mai ieftine la întreținere și reparații față de garniturile vechi ale CFR Călători. Și reușesc și de acolo să reducă niște costuri”, a mai spus fostul secretar de stat.

Cosma: ”Am putea reabilita cei 10.000 de kilometri de cale ferată în 400 de ani”

În România, trenurile sunt obligate să circule cu viteză foarte mică. Uneori ai impresia că ai ajunge la destinație mai repede mergând pe jos decât cu trenul.

”La marfă, aici e cel mai dramatic, viteza medie a trenurilor este de undeva la 15-17 km/h față de peste 50 km/h în Europa. Acum 80-100 de ani, viteza medie a trenurilor de marfă în România era de 30 de kilometri la oră. Deci noi stăm acum mult mai rău decât eram în urmă cu un secol.

La fel stăm și la trenurile de călători. Viteza medie aici este de 40-45 de ore față de acum 100 de ani când era 50-60 km/h. Iar dacă ne uităm la parametri constructivi ai liniilor, media ar fi la aproximativ 70 km/h”, a mai spus Cosma.

În anii '90 circulau pe calea ferată românească peste 160 de milioane de călători anual. Acum sunt aproximativ 55 de milioane pe an. Deci a scăzut de trei ori numărul de călători

Cum funcționează tehnologia QD-OLED de pe noile televizoare smart și cu ce beneficii vine

Anunțată recent, tehnologia ecranelor QDEL promite să revoluționeze industria televizoarelor, începând cu segmentul premium și extinzându-se treptat către gama de buget. În timp ce...

Legi noi în UE pentru combaterea spălării banilor. Limită de doar 10.000 euro pentru plăţile mari în numerar

Un pachet important de legi, care consolidează setul de instrumente al UE pentru combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, a fost adoptat miercuri, 24 aprilie, de Parlamentul...