Motivul real din spatele înlocuirii tichetelor de masă cu bani cash: ”Valoarea lor va scădea. Au schimbat discursul spunând că fac un bine angajaților”

Conform ultimului set de măsuri fiscale, angajații români ar putea să primească bani în loc de tichete de masă sau carduri pentru alimente.

Proiectul care urmează să fie definitivat săptămâna aceasta spune că, de la data de 1 ianuarie, sumele aferente tichetelor de masă vor fi adăugate salariilor fără a fi impozitate în plus, spun guvernanții. Organizația patronală HORA a protestat vehement împotriva măsurii propuse susținând că astfel se creează o situație riscantă în care singura masă certă a 3 milioane de oameni este pusă sub semnul întrebării, decizia schimbând totodată dramatic destinația banilor în contextul economic actual. Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie, Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane din București, clarifică pentru Ziare.com faptul că măsura este o mișcare clară în ideea creșterii nivelului de impozitare viitoare a salariilor, într-o disperare a guvernanților de a acoperi cu orice preț cât mai mult din gaura bugetară, pe fondul unui discurs care să disimuleze interes pentru bunăstarea oamenilor care beneficiau de aceste facilități la locul de muncă.

Tichetele de masă pot fi folosite exclusiv pentru achitarea meselor sau pentru achiziționarea alimentelor. Aproximativ trei milioane de angajați români primesc tichete de masă în prezent.

Din anul 2022, acestea se emit exclusiv pe suport electronic. Un angajat primește aproximativ 20 de tichete pe lună. Valoarea unuia este de 35 de lei. Ultima dată, tichetele au crescut în această vară, iar o nouă creștere va avea loc de la 1 ianuarie 2024, când un tichet va ajunge la 40 de lei.

În ceea ce privește sistemul de impozitare, pentru tichetele de masă se plătește doar impozitul pe venit, nu și CAS sau CASS. Potrivit unor surse guvernamentale citate în presă în momentul vehiculării proiectului de ordonanță de guvern, nu se va schimba regula și nu se va trece la plata contribuțiilor sociale obligatorii dacă angajații vor primi bani.

Protestul organizațiilor patronale: ”Nu înţelegem măsura absurdă prin care s-a decis acordarea de tichete de masă şi în bani”

Organizaţia HORA este autoritatea reprezentativă a industriei ospitalităţii româneşti, care doreşte o legislaţie menită să încurajeze şi să susţină investiţiile, reprezentând afacerile din întreg sectorul, de la restaurante, hoteluri, cafenele, până la baruri şi companii de catering.

Aceștia s-au declarat îngrijorați de modul în care va acționa guvernul în ceea ce privește tichetele de masă: "Nu înţelegem măsura absurdă prin care s-a decis acordarea de tichete de masă şi în bani şi vă solicităm domnule premier Marcel Ciolacu să păstraţi tichetele de masă aşa cum sunt ele în România de peste 25 de ani, pe cardurile specifice de tichete pe care le folosesc deja peste 3 milioane de angajaţi. Nu creaţi o situaţie riscantă în care să fie pusă sub semnul întrebării singura masă certă a 3 milioane de oameni! Cardurile de masă sunt acordate angajaţilor pentru a mânca la prânz, iar, prin modificarea pe care intenţionaţi să o faceţi, riscaţi să deschideţi o cutie a Pandorei şi să schimbaţi în mod dramatic destinaţia acestor bani, transformându-i în lichidităţi care vor ajunge în alte zone ale economiei, pe care acum încercaţi să le reglementaţi, cum ar fi jocurile de noroc", avertizează organizaţia HORA.

Conform unei analize a datelor financiare recente realizată de Frames, afacerile companiilor din zona de servicii de servire a mesei ar putea înregistra o scădere de peste 6 miliarde de lei în 2024 prin adoptarea măsurii de a permite şi acordarea în cash a tichetelor de masă.

Sindicaliștii au justificat poziția luată prin faptul că tichetele de masă sunt acordate în peste 45 de ţări, exclusiv pe carduri dedicate care pot fi utilizate pentru a mânca la prânz. ”De peste 60 de ani, tichetele de masă au încurajat angajaţii să mănânce la prânz, iar această politică a avut un impact semnificativ asupra productivităţii muncii. Organizaţia Mondială a Muncii şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) au analizat impactul pozitiv al funcţionării acestui instrument de politică socială şi au considerat că în România implementarea acestui instrument a adus doar beneficii. Sănătatea unui popor, pe lângă nivelul de educaţie şi de siguranţă, sunt condiţii esenţiale care contribuie la buna dezvoltare a unei ţări. Am apreciat foarte mult faptul că Guvernul intenţionează să mărească numărul de beneficiari şcolari de la 180.000 la 1 milion prin schimbarea programului Masa Caldă în Masă Sănătoasă şi, în egală măsură, am apreciat poziţia partidului pe care îl conduceţi referitoare la dorinţa de a păstra lucrurile bune din economie cum ar fi tichetele de vacanţă şi tocmai de aceea este foarte greu de crezut că ar putea exista o iniţiativă de a distruge sistemul tichetelor de masă creat cu mari eforturi în ani de zile, de mese calde servite în unităţi de alimentaţie publică", sunt de părere oficialii asociaţiei de profil.

Aceştia menţionează, totodată, că "tichetele de masă nu sunt un moft", ci "reprezintă o modalitate de protecţie a angajaţilor, care trebuie să mănânce la prânz".

Economist: ”Este o mișcare în ideea creșterii impozitării”

Diferența fundamentală dintre tichete și salariul propriu-zis este faptul că angajatorii beneficiau de un regim mai permisiv de impozitare.

Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie, Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane din București a declarat pentru Ziare.com că prin oferirea unor sume de bani în locul tichetelor de masă, guvernanții deschid calea către a pune contribuții sociale și pe această sumă de bani.

”Trăim în țara în care guvernele, de-a lungul timpului, acesta inclusiv, și-au făcut un brand din a stimula consumul de mâncare. În România, consumul de mâncare este un reper în politica publică. Avem cupoane pentru persoanele nevoiașe și politica de plafonare a adaosului comercial la alimente de bază. Mai mult, Guvernul a promis majorarea tichetelor de masă, chiar dacă în realitate nu s-a majorat nimic pentru că majorarea era mâncată de impozite. Trăim într-o țară în care guvernul e permanent interesat să arate că dă de mâncare. Dacă așa stau lucrurile, e un paradox să ne explicăm că vine acum guvernul și spune că nu ne mai dă de mâncare. Este contra interesului politic al acestor politruci, așa cum a fost exprimat de atâtea ori.”

Economistul a explicat că elucidarea paradoxului constă în creșterea poverii fiscale, în faptul că nu au strâns destui bani la bugetul de stat: ”În momentul în care ai banii cash, salariatul îi poate folosi pentru orice, dar din prisma guvernului, măsura este incongruentă cu mesajul pe care l-au transmis de atâtea ori. Dar decizia luată rezultă din disperarea de a impozita tot ce mișcă, de a nu mai exista excepții. Noi suntem sub presiunea de a elimina orice excepții de la impozitare, iar tichetele de masă intrau în această categorie. Fiindcă guvernanții nu ar fi putut spune deschis că vor impozita mai mult tichetele de masă și valoarea lor va scădea, în consecință au schimbat discursul prin a spune că fac un bine angajaților.”

Prezumția care derivă din faptul că suma de bani nu va fi impozitată cu CAS și CASS în momentul introducerii sale este că guvernanții se vor baza pe cazul anterior al neimpozitării unei părți din salariul minim pe economie. Glăvan susține că promisiunea neimpozitării este o chestiune de timp, cel mult, urmând ca apoi guvernul să lase deschisă poarta pentru majorări viitoare ale impozitelor pentru aceste sume de bani:

”Acum spun că vor rămâne neimpozitate, ca la salariul minim. O parte din salariul minim este neimpozitată, lucru care constituie în momentul de față un alibi. Scopul guvernului este să facă rost de bani. Trebuie să privim lucrurile într-o perspectivă mai lungă de timp și să ne punem problema rațiunilor care modelează comportamentul guvernului. Important este să lași impresia că faci ceva, disimulând adevăratul scop, ori există acea vorbă care spune că impozitarea este arta de a smulge cel mai mare număr de pene cu cel mai mic număr de țipete”, a încheiat economistul.

Cât câștigă românii în străinătate. Diaspora aduce aproape 3% din PIB

Statisticile oficiale arată că România are una dintre cele mai semnificative diaspore din UE, raportat la populația rezidentă a țării. Pentru fiecare patru persoane care locuiesc în...

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...