Tiberiu Urdăreanu, afaceristul care i-a „turnat” pe Ludovic Orban și pe Constantin Niță, vrea să scape de pedeapsa negociată cu procurorii DIICOT

Patronul UTI Group, Tiberiu Urdăreanu, omul care l-a denunțat pe Ludovic Orban, Constantin Niță și Gheorghe Nichita, vrea să scape de pedeapsa de 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare pe care și-a negociat-o cu procurorii în urma delațiunilor. Afaceristul a depus o contestație în anulare pe rolul Tribunalului București, care se va judeca pe 28 aprilie.

Judecătorul a admis în principiu contestația în anulare formulată de Tiberiu Urdăreanu împotriva condamnării din data de 22.10.2021 la pedeapsa de 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare, compusă din:

• Asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni – 1 an de închisoare
• Evaziune fiscală în formă continuată (18 acte materiale) – 1 an și 10 luni de închisoare
• Instigare la spălarea banilor în formă continuată (18 acte materiale) – 2 ani de închisoare
• Un rest de pedeapsă de 8 luni rămas dintr-un dosar de dare de mită

Urdăreanu a „țepuit” statul cu 13 milioane de lei

Procurorii DIICOT rețin în acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu patronul UTI că, în perioada 01.01.2009 – 14.07.2011, s-a asociat cu alți 5 făptuitori în vederea eludării obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului cu suma de 13.076.667 lei (din care 7.478.169 lei TVA și 5.598.498 lei impozit pe profit), precum și pentru ascunderea provenienței ilicite a acestei sume de bani.

În baza aceleiași rezoluții infracționale, Tiberiu Urdăreanu a creat un circuit prin intermediul căruia au fost facturate fictiv servicii de către 19 societăți comerciale în favoarea grupului de firme UTI, modalitate în care au fost eludate obligațiile fiscale.

Tot Urdăreanu, cu intenție, i-a determinat doi dintre „oamenii de paie” ai acestor firme să ascundă proveniența ilicită a sumei de 13.076.66 lei, rezultată din comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, prin transferuri bancare direct sau prin interpuși, cu scopul ca o parte din această sumă de bani să îi fie remisă în numerar.

„În consecință, prin acordul de recunoaștere a vinovăției s-a convenit cu privire la aplicarea unor pedepse cu închisoarea pentru fiecare dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, asupra contopirii acestora cu o pedeapsă anterioară aplicată inculpatului pentru săvârșirea unei infracțiuni concurente, asupra aplicării pedepsei rezultante de 2 ani și 6 luni închisoare”, se reține în documentul de condamnare consultat de Ziare.com.

„De asemenea, instanţa constată că acordul de recunoaştere a vinovăţiei cuprinde menţiunile privitoare la data şi locul încheierii, numele, prenumele şi calitatea celor între care s-a încheiat, datele privitoare la persoana inculpatului, descrierea faptelor, încadrarea juridică a acestora, probele şi mijloacele de probă, semnătura procurorului, a inculpatului şi a avocatului acestuia. Totodată, se constată că limitele încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei au fost supuse avizării procurorului-șef adjunct al DIICOT, acesta dispunând avizarea favorabilă a limitelor acordului, la data de 09.08.2021”, se mai arată în documentul citat.

Denunțătorul lui Ludovic Orban și al lui Constantin Niță

Pe data de 1 noiembrie 2016, Tiberiu Urdăreanu a relatat în fața Înaltei Curți cum l-a înregistrat pe liderul PNL Ludovic Orban în timp ce acesta îi cerea bani pentru campania electorală.

„Spre sfârşitul întâlnirii, domnul Orban, cel puţin aşa am perceput, mi-a solicitat sprijin financiar pentru campania pe care el urma să o înceapă. N-am înţeles foarte exact ce doreşte, de altfel nu s-a referit la ceva exact. (…) Din înţelegerea mea, mi s-a cerut suma de 50.000 de euro, ca fiind necesară pentru a fi dată managerilor unor posturi de TV, sub titlu privat. Practic, aceşti bani ar fi ajuns într-un procent mic la cele două televiziuni, cea mai mare parte a lor ar fi fost solicitată personal pentru cei doi manageri ai posturilor de televiziune, respectiv Sorin Oancea de la B1 şi Cozmin Guşă de la Realitatea TV. Mi-a spus că cea mai corectă relaţie o are cu Digi24, iar referitor la Antena 3 nu ar dori o expunere, ţinând cont că electoratul dânsului nu corespundea cu cei care urmăresc postul respectiv. Suma mi-a fost solicitată cash, pentru că la rândul dânsului i-a fost solicitată în acest fel.”, a spus omul de afaceri în sala de judecată.

De asemena, Tiberiu Urdăreanu a relatat la Înalta Curte, luni, 28 martie 2022, cum fostul ministru al Energiei Constantin Niță i-a cerut în 2012 o șpagă de 5% din contractul pentru semaforizarea Iașiului, peste mita de 10% solicitată de fostul edil al municipiului, Gheorghe Nichita.

„Ne-am întâlnit cu domnul Nichita la biroul domnului Niță din Calea Plevnei. La discuție am prezentat firma, experiența noastră. Domnul Niță nu a participat la toată discuția, mai ieșea din când în când din birou. Discuția a durat o oră. Domnul Nichita a spus că va relua licitația și va face câteva modificări în caietul de sarcini. A justificat că de aceea a anulat-o, deoarece mai trebuiau adăugate anumite cerințe din domeniul IT. Asta a fost discuția. (…) În faza de urmărire penală desfășurată în cauza lui Nichita Gheorghe, cea pentru luare de mită, am recunoscut acuzație de dare de mită prin promisiune, pentru că astfel cum am arătat și astăzi, Nichita nu mi-a cerut personal suma de bani. De fapt, nici nu i s-a dat vreo sumă de bani din cadru firmei. Răspunsul meu pentru Mardarasevici când mi-a cerut acel comision de 10 % a fost: 'haideți să derulăm proiectul și vedem ce facem'. (…) Referitor la cei 5 %, am convenit cu domnul Niță să încercam să plătim suma prin 2 căi: un contract de consultanță și o altă parte în numerar”, a declarat Tiberiu Urdăreanu.

Primul congres Forța Dreptei. Partidul lui Ludovic Orban își alege conducerea națională și candidații la locale și europarlamentare

Primul Congres al Forţa Dreptei va avea loc, sâmbătă, 20 aprilie, la Palatul Parlamentului. Partidul lui Ludovic Orban urmează să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte...

Mai mulți cetățeni maghiari, acuzați că au fentat statul român. Prejudiciul se ridică la aproape 1 milion de euro

Poliţiştii din Bihor de la Investigarea Criminalităţii Economice cercetează cinci cetăţeni din Ungaria, care au înfiinţat şi condus firme pe teritoriul României. Ei sunt suspectaţi...