Paleologu: Bicicleta este echivalentul modern al calului

Joi, 17 Iunie 2010, ora 22:13 1249 citiri
Foto: Academia Catavencu

Fostul ministrul al Culturii, Theodor Paleologu, este un impatimit al mersului cu bicicleta si spune ca aceasta este echivalentul modern al calului.

"In primul rand bicicleta si nu masina, pentru ca nu nu stiu sa conduc si, in al doilea rand, pentru ca imi place", a declarat Paleologu in cadrul unui interviu acordat colegei lui din Opozitie, liberala Alina Gorghiu.

Desi ii place, fostul ministru al Culturii afirma ca s-a apucat de mers cu bicicleta destul de tirziu, "pe vremea cand era ambasador la Copenhaga".

"Acolo multa lume umbla cu bicicleta, incepind cu ministri, deputati si ambasadori. Pistele pentru biciclete sunt excelente si generoase, asa ca e o placere sa mergi cu bicicleta -atunci cand nu ploua, fireste", a mai spus democrat liberalul.

Theodor Paleologu compara mersul pe bicicleta cu calaritul.

"Ma amuza ca il aduceti in discutie pe Schopenhauer: ma invitati aproape sa raspund ca mersul cu bicicleta echivaleaza cu o cura de optimism. Eu l-as invoca, insa, pe Montaigne care mergea calare in fiecare zi: bicicleta este echivalentul modern al calului. Regret ca nu sunt si calaret", mai precizeaza acesta.

Theodor Paleologu mai spune ca cel mai lung traseu pe care l-a parcurs pedaland a fost de la resedinta lui ambasadoriala din Hellerup pana acasa la Dan Popescu, unchiul lui Dinu Patriciu, adica vreo 15 kilometri.

"Sta undeva la nord de Copenhaga, in drum spre Helsingor. E un drum foarte frumos: intai se merge pe sosea, pe marginea marii, apoi prin padure. Nu e un drum cine stie ce lung -probabil vreo 15 km-, dar e minunat si l-am facut de mai multe ori. A si fost foarte interesant, pentru ca una din dati am stat de vorba indelung cu nepotul domnului Popescu", mai declara acesta.

Fostul ministru al Culturii marturiseste ca ii place sa pedaleze intr-o companie agreabila.

"Evident ca cel mai placut e intr-o companie agreabila. Dar nu totdeauna ai asemenea noroc: "ca matale, bobocule, mai rar cineva", vorba lui Nenea Iancu. Cu fi-miu m-am plimbat cel mai mult, in special la Copenhaga. Dar si plimbarea solitara are frumusetile ei: iti permite mai multa libertate si lasi gandul sa hoinareasca. In plus, iti confera o anumita clandestinitate, deloc dezagreabila...", conchide acesta.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News