Parlamentarii cu bunuri si venituri de mii de euro, care vor sa oblige firmele, prin lege, sa angajeze pensionari. Melescanu, primul pe lista

Vineri, 26 Iunie 2020, ora 18:199003 citiri
Parlamentarii cu bunuri si venituri de mii de euro, care vor sa oblige firmele, prin lege, sa angajeze pensionari. Melescanu, primul pe lista

Mai multi parlamentari, printre care Teodor Melescanu, Dorel Caprar, Eugen Durbaca, propun printr-un proiect legislativ inregistrat joi, la Senat, ca firmele cu cifra de afaceri de peste 5 milioane de lei si cu cel putin 5 angajati sa fie obligate sa angajeze pensionari in calitate de consilieri, argumentul initiatorilor fiind ca astfel pensionarii ar putea obtine venituri suplimentare si ar fi evitata si izolarea lor sociala.

"Societatile comerciale cu capital privat, care, la finalul ultimului an fiscal au avut o cifra de afaceri mai mare de 5.000.000 de lei, sunt obligate sa angajeze, din randul pensionarilor, cu contract individual de munca, persoane cu experienta, cu titlul de consilier in domenii de activitate ale societatii comerciale respective.

Pentru persoanele angajate conform prevederilor prezentului articol, nu se datoreaza contributiile de asigurari sociale si contributia de asigurari de sanatate pentru partea din salariu mai mica sau egala cu castigul salarial mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat", propun initiatorii,Teodor Melescanu, Gratiela Gavrilescu, Dorel Caprar, Alexandru Baisanu, Eugen Durbaca, Andrei Gerea, Rodica Paraschiv, majoritatea deveniti recent membri ai Partidului Puterii Umaniste (Social-liberal)

Teodor Melescanu, senatorul de 50 de ani in politica, cu ceasuri in valoare de 11.300 de euro

Conform declaratiei sale de avere, Teodor Melescanu are doua terenuri in comuna Budila, judetul Brasov, unul de 4,5 hectare si altul de 5,2 hectare. Melescanu mai are un apartament in Bucuresti si o casa in Chiajna, un autoturism Audi din 2006 si cinci ceasuri in valoare de 11.300 de euro.


Foto:Facebook/Teodor Melescanu

Teodor Melescanu a avut un venit anual de 132.200 de ron datorita functiei de ministru, 76.569 de lei pentru functia din Senat, la care se mai adauga veniturile din activitati independente, adica cele de profesor asociat la SNSPA (73.354 de lei), respectiv la Universitatea Hyperion (7.248 de lei).

La toate acestea se mai adauga pensia lui Teodor Melescanu, care ajunge anual la suma de 116.168. In afara de veniturile personale, sotia senatorului Melescanu mai are o pensie de 21.000 de lei pe an, si veniturile din doua functii, una la Ministerul Economiei 56.748 de lei si una in calitate de expert de 33.674 de lei.

Dupa ce a pierdut functia de ministru de Externe, a fost exclus din ALDE si apoi obligat sa se retraga si de la sefia Senatului dupa ce CCR a decis a fost pus in functie in mod ilegal de catre PSD, Teodor Melescanu, nu a vrut sa paraseasca politica asa ca a facut un nou partid, care, dupa cum relateaza Recorder, ar fi incasat in 2020 peste 1,2 milioane de lei din bugetul Romaniei, potrivit estimarilor Autoritatii Electorale Permanente.

Din Forta Nationala, partidul facut de Melescanu, au facut parte alti trei parlamentari de la ALDE: Gratiela Leocadia Gabrilescu, Stefan-Alexandru Baisanu si Marian-Gheorghe Cucsa.

Pe pagina de Facebook a Fortei Nationale, care are 524 de likeuri scrie ca acest partid este: "o platforma civica, deschisa tuturor oamenilor si organizatiilor care vor sa traiasca si sa activeze intr-un mediu social, economic si politic sanatos."

Pe 4 mai, Forta Nationala a platit un advertorial in Monitorul de Cluj care prezinta un "Planul Renasterii Nationale" in care scrie ca "Partidul Forta Nationala considera ca politicienii trebuie sa actioneze dezinteresati, iar activitatea lor trebuie sa fie pusa in slujba poporului si a tarii si sa serveasca cetatenilor si interesului national, nu interesului personal sau de grup."

Cu o luna inainte de publicarea Planului, Teodor Melescanu a demisionat din partid, spunand ca va ramane senator independent. Cateva luni mai tarziu, s-a razgandit si a intrat in PP-USL, partidul infiintat de Dan Voiculescu, PP-USL devenind al saptelea partid in care activeaza Melescanu dupa Partidul Comunist, PDSR, APR, PNL, ALDE si Forta Nationala.

In acest mod, Melescanu ramane in politica dupa 23 de ani de diplomatie in perioada comunista si alti 31 de ani in politica postdecembrista, desi, de-a lungul timpului, activitatea sa a starnit controverse in randul populatiei.

In 2014, aflat in functia de ministru de Externe in Guvernul Ponta, le-a recomandat romanilor care stateau la cozi la Paris sa voteze in orasul Nancy, aflat la 385 de kilometri distanta.

"Este un oras superb, leaganul art nouveau care s-a creat in Franta si care este bine cunoscut si in Romania", a spus Melescanu.

Dupa acea afirmatie, Melescanul si-a dat demisia de la Externe, dar doi ani mai tarziu revine in functia anterioara.

Un document facut public de jurnalistii Libertatea arata ca, pe 20 decembrie 1989, la Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, Melescanu, din functia de secretar I la Departamentul Securitate Internationala si Dezarmare din MAE, s-a opus "dur" pastrarii unui moment de reculegere la Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, in memoria victimelor represiunii manifestatiilor de la Timisoara. Mai mult, el a negat In mod clar, autoritatile romane au decis sa se tina pe pozitii, Melescanu a negat informatiile privind felul in care comunistii au inabusit revolta de la Timisoara, catalogand evenimentele drept relatari de presa neconfirmate".

La 30 de ani dupa interventia de la Viena in care nega crimele de la Timisoara, Teodor Melescanu, ajuns intre timp presedintele Senatului Romaniei, omagiaza in sedinta solemna a Parlamentului memoria victimelor Revolutiei din 1989.

Melescanu a fost implicat si intr-un scandal de nepotism, atunci cand Guvernul Dancila l-a numit pe Adrian Parvulescu, fiul vitreg al lui Teodor Melescanu, in functia de consul la Strasbourg. Melescanu era atunci ministru de Externe. Ulterior, Adrian Parvulescu a plecat spre Strasbourg pentru a prelua postul de consul, insa a fost intors din drum, chiar de pe autostrada, de tatal sau, precizeaza surse pentru Adevarul.ro


Foto:Facebook/Teodor Melescanu

Aceleasi surse afirma ca Melescanu a aflat ca urma sa fie audiat de procurori pentru abuz in serviciu si s-a speriat.

Eugen Durbaca, politicianul-afacerist din Galati

Eugen Durbaca, in varsta de 77 de ani, a semnat si el pentru angajarea pensionarilor pentru consultanta. Eugen Durbaca a fost de doua ori primar al Galatiului, apoi consilier local, pe urma presedinte al Consiliului Judetului (CJ) Galati, ulterior vicepresedinte al CJ, mai apoi senator. In 28 de ani de politica postdecembrista, Durbaca a trecut pe la Partidul Democrat Agrar din Romania, PDSR, APR-ul lui Melescanu, PC, ALDE, PRO Romania si acum este in PP-USL, tot alaturi de Melescanu. Eugen Durbaca a fost, potrivit presei vremii, membru in Comitetul Judetean al PCR, incepand din 1984. Mai mult, pe 17 martie 1985, a fost ales deputat in Consiliul Popular Judetean Galati, in cadrul circumscriptiei 71 Fartanesti.

In perioada comunista, intre anii 1983 - 1984, Eugen Durbaca a condus Centrala Industriala Navala Galati, fiind directorul general al acestei institutii. Aici avea in subordine Santierul Naval Galati, Intrepriderea Mecanica Navala Galati, Intreprinderea de Comert Exterior Centrala Navala Galati, IMN Galati, Fabrica de elice navale Galati, Intreprinderea de Constructii Navale Constanta, Intreprinderea de Constructii Navale si Prelucrare la Cald din Turnul Severin, Intrepinderea de Constructii Navale si Utilaje Tehnologice Tulcea, Intreprinderea de Constructii de Nave si Piese Turnate Oltenita, Santierul Naval Braila, Santierul Naval Giurgiu, ICPRONAV, Santierul Naval Mangalia si IMN Constanta.

La inceputul anului 1985, Eugen Durbaca a revenit la conducerea Intreprinderii de Utilaje Grele pentru Constructii Galati, la carma careia a ramas pana in 1990. Dupa revolutie acesta a lucrat ca Inginer principal la Trustul Antrepriza Generala de Constructii Montaj Galati, iar in perioada 2000 - 2004 a ocupat aceeasi functie la S.C. Deltarom S.A.

Eugen Durbaca detine un certificat de revolutionar desi, conform Romania Curata, s-a ascuns intr-un beci timp de cateva zile in timpul revolutiei din 1989.

Pe 22 decembrie 1989, Durbaca a fost salvat de armata cu TAB-ul de muncitorii furiosi pentru ca le oprea bani din salarii. In zilele Revolutiei din 1989, a stat ascuns in comuna Jorasti, in beciul casei bunicii prietenei fiului sau. In 1999, cand era primar PDSR, a profitat de filiera lui Bebe Ivanovici si si-a luat certificatul de revolutionar nr. 13162.

In 1992, cu putin timp inainte sa fie ales primar de Galati, a fost condamnat la mai multi ani de inchisoare de catre un complet al Judecatoriei Galati. Pedepsele totalizau 5 ani si jumatate, cea mai mare fiind de 3 ani pentru "abuz in serviciu contra intereselor publice". Cazierul sau a fost insa salvat de gratierea lui Iliescu si de disparitia dosarului de recurs. Presa locala noteaza ca dosarul de recurs, format din cinci volume si inregistrat cu nr. 860 / 1992 la Tribunalul Galati, a disparut complet. Desi la fostul Tribunal Suprem Bucuresti apare un dosar de stramutare a procesului (nr. 913 / 1992), respins apoi de Curtea Suprema, dosarul propriu-zis s-a pierdut undeva intre Tribunalul Municipiului Bucuresti si Tribunalul Galati.

In 1999, presa scria despre firmele familiei Durbaca care aveau cifre de afaceri de citeva miliarde. Familia Durbaca detinea trei benzinarii, o fabrica de bere si sute de panouri publicitare imprastiate in tot orasul. Fiul sau, Cristofor, care la 25 de ani era patronul unei firme la care numai capitalul social se ridica la jumatate de miliard.

In acelasi articol se arata ca pe 29 septembrie 1994, familia Durbaca infiintase firma SC Delta Rom SA. Firma avea care avea un capital social de 1,7 miliarde lei iar ca actionari pe cei doi copii ai primarului, Cristofor si Roxana (ambii cu 1,4% din actiuni) si pe Eugen Durbaca, detinator a 46,7 %. Delta Rom in 1997 avea o cifra de afaceri de peste 19 miliarde lei. In schimb, presa noteaza ca acea firma nu avea nici un salariat inregistrat in acte.

Stiri de galati noteaza ca, tot in mandatul sau de primar, la licitatia pentru concesionarea celor 5.000 mp de pe Calea Basarabiei, vizavi de Elnav, s-au batut Stefania Durbaca (mama primarului) si Simona Valentina Durbaca (sotia), aceasta din urma castigand licitatia cu oferta de 310 lei/mp, insa primarul Eugen Durbaca a incheiat contractul la 170 lei/mp cu firma Delta Com, a lui Vintila Durbaca (tatal), firma care a fost infiintata dupa doua luni de la semnarea acestui contract.

In mandatul din Parlament, deputatul Durbaca este la coada clasamentului in ceea ce priveste activitatea. In legislatura 2016-2020 a avut o prezenta de 16%, sase luari de cuvant, fara reprezentare locala si doar a semnat 19 propuneri legislative in patru ani de mandat.

In schimb, Durbaca s-a remarcat pentru ca i-a sustinut pe colegii sai cu probleme penale. In martie 2015, a votat impotriva cererii procurorilor anticoruptie de ridicare a imunitatii lui Daniel Sova in vederea retinerii si arestarii preventive. DNA a cerut ridicarea imunitatii pentru ca Dan Sova, fost ministru al Transporturilor, a falsificat si distrus probe pentru a scapa de dosarul in care este acuzat ca a incasat ilegal 3 milioane si jumatate de lei de la Complexele energetice Rovinari si Turceni.

De asemenea, a votat impotriva ridicarii imunitatii lui Gabriel Oprea, acuzat de Directia Nationala Anticoruptie de ucidere din culpa in cazul Bogdan Gigina.

In prezent Durbaca este cercetat pentru instigare la abuz in serviciu, intr-un dosar disjuns din cel in care fostul deputat Mihail Boldea a fost trimis in judecata pentru ca a obtinut fraudulos un teren de aproape 40 de hectare apartinand SC Aviatia Utilitara Tuzla SA, consemneaza Romania Curata.

In declaratia sa de avere, Durbaca are 357 mp de teren intravilan pe numele sotei, 2 jumatati de apartamente - 67,29 mp, 2 jumatati de garaje- 19, 58 mp, active la CEC Bank de 6832 lei pe numele sau si 103,314 lei pe numele sotiei si actiuni sau parti sociale in valoare de 145,757 pe numele lui sau al sotiei. Sotia lui, Simonica Durbaca, castiga in functia de contabil sef la Delta Ron SRL, unde ea si sotul sunt actionari, si salariul de 3000 lei/luna. Dividentele de la aceasta firma cu ridicat insa ambii soti 581,994 lei. Din pensii, Eugen Durbaca castiga 4,966 lei/luna adica 59.592 lei/an, iar Simonica Durbaca ia 2,402 ca pensie/luna, adica 28.824 lei/an. Ca deputat castiga 10,003 lei/luna adica 120,036 lei/an. Impreuna cei doi soti castiga 880,446 lei/an 73,370 lei/luna.

Dorel-Gheorghe Caprar, deputatul cercetat pentru 17 infractiuni de coruptie, care s-a prezentat la audieri cu o geaca de 1,500 de euro


Foto:Facebook/Dorel-Gheorghe Caprar

Dorel-Gheorghe Caprar este un deputat roman, ales in 2012 din partea Partidului Social Democrat. Fostul presedintele PSD Arad, este cercetat pentru 17 infractiuni de catre procurorii DNA Timisoara, in dosarul spagilor care au legatura cu DRDP Dimisoara si Vama Nadlac 2. Mai exact: 12 infractiuni de folosire nelegala a influentei de lider politic, 2 infractiuni de complicitate de luare de mita, 3 infractiuni de abuz in serviciu, de catre DNA Timisoara. Chemat in septembrie 2019 la audieri, Dorel Caprar s-a imbracat cu o geaca in valoare de 1.500 de euro.

Conform DNA, Dorel Caprar ar fi pus la punct un mecanism de strangere a unor sume importante pentru filiala judeteana a PSD pe care o conducea si ca le-ar fi cerut sefilor din Directia de Drumuri si Poduri Timisoara sa colecteze de la persoanele interesate sa obtina functii in aceste institutii sume cuprinse intre 5.000 si 10.000 de euro pentru a li se asigura castigarea posturilor respective.

In luna mai, Dorel Caprar a fost exclus din PSD Arad, presa locala relatand ca deputatul a parasit cu ochii in lacrimi sala si cladirea hotelului Continental. Dupa excluderea sa, Caprar a intrat in PP-USL unde si-a anuntat canidatura pentru Consiliul Judetean Arad.

Dorel Caprat si-a inceput traseul profesional pornit din postura de sofer la RENEL, la inceputul anilor '90, urmata de calificari de gestionar, apoi tehnician in cadrul aceleiasi companii de stat.

La 26 de ani isi ia licenta in stiinte juridice la Universitate de Vest "Vasile Goldis" din Arad, moment in care isi incepe cariera de consultant juridic. In 2013, la scurt timp dupa ce este ales deputat PSD in 2012, urmeaza cursurile Universitatii Nationale de Aparare "Carol I" din cadul SRI.

Dorel Caprar a fost singurul deputat care a votat impotriva impozitarii cu 85% a pensiilor speciale.

Caprar este coproprietarul unui teren intravilan de 73.800 de metri patrati si al unuia agricol de 10.000 de metri patrati, ambele in localitatea Zimandu Nou, dar si al unei case de vacanta de 24 metri patrati, situate in Insula Mures.

In declaratia sa de avere nu apare nicio masina, bijuterii sau bani in conturi. Singura sa interactiune bancara consta in restituirea unui imprumut de 35.000 de lei contractat in 2007 la ING Bank, iar toate veniturile sale se limiteaza strict la castigurile salariale.

Dorel Caprar a raportat pentru ultimul an venituri de 129.372 de lei incasate de la Camera Deputatilor, iar sotia sa, Marioara Raveca Nicoara a castigat 144.944 lei pe an (circa 12.000 lei net lunar) de la Serviciul de Ambulanta Judetean Arad.


Foto:Facebook/Dorel-Gheorghe Caprar

La veniturile sale se adauga si alocatiile de cate 1.008 lei primite de cei doi copii.
Fostul presedinte PSD Arad este membru fondator al Casei Romano- Chineze Filiala Arad si al Asociatiei Cultural Sportive Aldesteana, vicepresedinte al Federatiei Romane de Judo, membru fondator si vicepresedinte al Clubului Sportiv Seishi Budo Arad si membru al Scolii de Arte Martiale Laizen Ki Ryu.

Dorel Caprarul a fost in Comisiile parlamentare comune de control al activitatii SRI si SIE, fiind inlocuit de Mitica Marius Margarit, deputatul cu "ciasuri de mana" si cont pe Tinder.

Comentarii
niculaeda
rank 5
Salamcusoia
rank 5
Tinerii nu au joburi, dar burtaverzimea vrea lefuri degeaba.