Marea revenire la birou. Companiile încurajează angajații să fie prezenți la locul de muncă cu normă întreagă la nivel global

La trei ani și jumătate după ce milioane de angajați au fost trimiși în masă să lucreze de acasă, companiile, angajații și guvernele încă încearcă să se adapteze schimbărilor durabile ale modelelor de lucru care s-au dezvoltat pe parcurs.

Anul acesta au apărut diferențe semnificative între continente și culturi, lucrătorii asiatici și europeni întorcându-se în mare măsură la birou înaintea celor din SUA. Modul în care se desfășoară tranziția către munca de la birou are însă consecințe economice semnificative: Institutul de cercetare McKinsey estimează că schimbările determinate de pandemie ar putea șterge până la 1,3 trilioane de dolari din valoarea imobiliară în marile orașe din întreaga lume până în 2030. În România, deși angajații s-au adaptat modelelor de lucru hibrid care s-au proliferat începând cu 2022, mulți încă preferă lucrul de acasă, într-atât încât ar fi dispuși să-și schimbe jobul dacă angajatorul le-ar impune revenirea la birou în fiecare zi. Deși se confruntă cu un grad ridicat de rezistență din partea angajaților, mai multe companii au început totuși să impună noi reguli de prezență și supraveghere a activității, efectul resimțindu-se și în creșterea traficului din marile orașe.

Conform unei analize amănunțite a tendințelor în ceea ce privește revenirea la birou la nivel global realizate de Bloomberg, anul 2023 a adus cu sine un val de schimbări din partea managementului organizațiilor, acestea revenind asupra deschiderii pe care au afișat-o în timpul pandemiei pentru telemuncă.

Conform analiștilor Bloomberg, națiunile asiatice au gestionat mai bine pandemia de COVID-19 în primul an, astfel încât angajații au petrecut mult mai puțin timp în carantină și nu s-au obișnuit să lucreze de acasă, ceea ce a făcut mai ușoară tranziția înapoi la viața de birou. Obiceiurile din Europa variază în mod semnificativ: Marea Britanie are una dintre cele mai mari rate de lucru la distanță (remote), iar Franța una dintre cele mai mici, dar mai multe țări din Europa au impus reglementări care legitimează programul flexibil.

SUA se confruntă cu cele mai mari reticențe din partea angajaților vizavi de întoarcerea la birou cu normă întreagă

În Statele Unite, guvernele statale și cel federal au lăsat șefii și angajații să navigheze schimbările pe cont propriu. Pe măsură ce perioada Ziua Muncii (care are loc pe 4 septembrie în SUA) marchează momentul reluării programelor normale după vacanțele de vară, companii precum Amazon sau Zoom Video Communications au insistat ca angajații să revină la birouri cel puțin câteva zile pe săptămână, în regim hibrid.

Grupul Goldman Sachs a impus angajaților revenirea la birou cinci zile pe săptămână, Walt Disney Co., sunt patru zile, în timp ce Amazon, Google și mulți alții au optat pentru trei. Programul hibrid este acum norma pentru angajații de birou din cea mai mare economie a lumii.

Diferențele puternice de cultură organizațională

În cadrul analizei efectuate de Bloomberg, aceștia s-au eschivat în a descrie comportamentele pe suprafața continentelor în întregime ca fiind monolitice. SUA poate să abordeze munca de la distanță mai mult decât alte regiuni, dar peste jumătate dintre lucrătorii americani muncesc pe linia întâi, fără multă flexibilitate pentru a lucra de acasă, au arătat analiștii. În Japonia, cei mai mari creditori ai națiunii nu impun un număr minim de zile de birou pe săptămână, în contrast cu omologii lor de pe Wall Street. Unilever Plc, producătorul european al săpunului Dove, permite angajaților care lucrează la birou o flexibilitate ridicată în ceea ce privește locul și momentul în care lucrează și a testat programul de lucru de patru zile în mai multe țări.

Cu toate acestea, atât factori culturali, cât și structurali au contribuit la diferențele regionale, potrivit lui Phil Ryan, directorul JLL City Futures din Londra, parte a ramurii globale de cercetare și analiză a firmei imobiliare Jones Lang LaSalle Inc. "Unii dintre acești factori sunt cu adevărat culturali - unele companii au mai multe așteptări legate de prezența oamenilor la birou", a declarat expertul. "În unele locuri este vorba despre transportul public de încredere. O altă mare diferență o reprezintă mărimea locuințelor; în SUA, angajații au birouri mai mari în propria locuință, camere separate gândite cu acest scop, astfel încât nu simt că întoarcerea la sediile companiilor oferă un mediu mai bun de lucru."

În Hong Kong, apartamentele mici cuplate cu un sistem de transport public eficient au făcut ca locuitorii să aibă mai puține motive să lucreze de acasă. Acolo, traficul de metrou a depășit nivelurile din martie 2019, iar clădirile goale de birouri se justifică mai degrabă pe fondul scăderii investițiilor chinezești decât de munca de la distanță. În New York, metroul este încă plin doar în proporție de 70% în timpul săptămânii și doar aproximativ jumătate dintre angajați lucrează de la birou, în comparație cu nivelurile pre-COVID.

Atitudinea refractară față de munca de la birou nu se va schimba foarte curând în Statele Unite. Un studiu INSEAD a arătat că proporția de angajați din SUA care au declarat că productivitatea lor în timpul lucrului de la distanță a atins niveluri optime era aproape dublă față de cea din restul lumii. În contrast, un studiu de lucru asupra lucrătorilor din centre de data entry din India a descoperit că cei care lucrează de acasă sunt cu 18% mai puțin productivi.

Angajații din Europa și Asia sunt mai îngrijorați să nu piardă conexiunile sociale cu colegii lor decât omologii lor americani, arată studiul citat.

Totodată, orașele contează la fel de mult ca tendințele culturii organizaționale, conform Despinei Katsikakis, șefa diviziei de cercetare privind piața muncii din cadrul grupului imobiliar Cushman & Wakefield Plc. "Orașele din Europa sunt medii mai plăcute pentru mersul pe jos și aduc împreună munca, viața personală și distracția", a declarat pentru Bloomberg Katsikakis, care locuiește la Londra. "Prin urmare, birourile europene sunt mai conectate la comunități vibrante și amestecate în comparație cu SUA, unde birourile sunt mai dictate de legile de zonare și sunt în zone mai izolate".

Ce înseamnă revenirea la birou pentru piața imobiliară globală

Disparitățile au perturbat piața imobiliară comercială, unde birourile goale și ritmul rapid de majorare a ratelor dobânzilor duc la o criză a datoriilor printre unii proprietari. Un raport McKinsey din iulie 2023 a explorat diferențele dintre orașe, arătând că zonele cu birouri din New York și San Francisco au suferit scăderi abrupte ale cererii de imobiliare, alături de rate mai scăzute ale prezenței la birou, în comparație cu orașe precum Paris și München.

Consultanții imobiliari au estimat că aproximativ 800 de miliarde de dolari pot fi șterși din valoarea clădirilor de birouri din nouă orașe mari într-un scenariu moderat și până la 1,3 trilioane de dolari în cel mai pesimist scenariu.

Centrele de business din Paris, alături de cele din numeroase orașe asiatice, pun un preț deosebit pe prezența la birou. În Germania, 43% dintre forța de muncă petrece patru zile sau mai mult la birou, potrivit unui sondaj realizat de firma de resurse umane Unispace. Rata ridicată a prezenței la birou din China se datorează în parte culturii cunoscute sub numele de "996", care presupune lucrul de la 9 dimineața la 9 seara, șase zile pe săptămână. Loialitatea față de angajatori este de asemenea mai ridicată în locuri precum Japonia și Coreea de Sud decât în SUA.

Munca hibridă și reîntoarcerea la birou în România

Stilul hibrid de muncă tinde să devină ”noua normalitate“ în marile orașe din România. Întrebaţi dacă ar avea de ales de unde să lucreze, doar 10% dintre angajaţi au răspuns că doresc să lucreze exclusiv de acasă, potrivit studiului „Back to the Office“ realizat de Cushman & Wakefield Echinox în iunie 2023. Importanţa biroului este şi mai vitală în Bucureşti, unde 96% dintre respondenţi vor să lucreze cel puţin o zi pe săptămână de la birou, comparativ cu oraşele regionale, unde ponderea acestora este de 87%.

Astfel, peste un sfert dintre cei intervievaţi ar vrea să lucreze 3 zile de la birou şi 2 zile de acasă, în timp ce 17% vor să lucreze doar de la birou. Preferinţa pentru un model de lucru este fundamentată, pe de o parte, de beneficiile lucrului de acasă, cele mai importante fiind economisirea de timp şi de bani, şi de dezavantajele absenţei de la birou, angajaţii punctând în special nevoia de socializare şi dificultatea de a separa timpul de lucru de viaţa personală. 83% dintre respondenţi au apreciat faptul că nu au mai pierdut timpul în trafic ca principal avantaj al lucrului de acasă, în timp ce 78% au simţit lipsa socializării cu colegii în acest mod de lucru.

Timpul de deplasare este o problemă atât pentru angajaţii din Bucureşti, unde 73% sunt mulţumiţi că nu mai stau în trafic, cât şi pentru cei din marile oraşe, unde ponderea este de 61%. Şi lipsa de socializare este mai acută în Bucureşti decât în oraşele regionale, respectiv 82% versus 77%. Alte avantaje ale lucrului de acasă sunt economiile de bani (53% dintre răspunsuri), îmbunătăţirea echilibrului viaţă profesională – viaţă personală (39%), mai multă libertate în utilizarea orelor de lucru (35%) sau mai mult timp disponibil pentru odihnă (34%).

În acest sens, odată cu repopularea clădirilor de birouri din București de anul acesta, traficul la metrou a crescut cu aproape 15% în primele șase luni din acest an arată datele Metrorex furnizate la solicitarea Economica.net. În total s-au înregistrat peste 72 de milioane de validări la toate stațiile de metrou. Față de prima jumătate din 2019, ultimul an care nu a fost afectat de pandemie, scăderea este de 20%. Atunci au fost înregistrate aproape 90 de milioane de validări.

Mai mult, un sondaj realizat de platforma Undelucrăm.ro pe 2.813 angajați din România la finele anului trecut a arătat că aproape 40% dintre angajații români și-ar căuta alt job dacă firmele unde lucrează le-ar solicita să lucreze în mare parte sau exclusiv de la birou.

Conform Cushman & Wakefield Echinox, ca și în alte state europene, întoarcerea la birou este asociată în primul rând cu îmbunătăţirea comunicării cu colegii, aceasta fiind indicată de 63% dintre respondenți ai sondajului citat ca principalul avantaj al revenirii la birou, iar un procent important dintre angajaţi (51%) o simt ca pe o „revenire la normalitate“.

Marile orașe europene, într-o criză a locuirii. ”Clujul rămâne doar al bogaților și al turiștilor”

Oameni din întreaga Uniune Europeană se confruntă cu o criză a locuirii fără precedent, agravată de inflație, sărăcie energetică și risc de excluziune socială. Un raport de la vârful...

„Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO

Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...