Taxa pe supraprofitul băncilor. La ce efecte se poate aștepta România dacă urmează modelul de taxare italian

Pe măsură ce prețurile la energie fluctuează în termeni incerți iar dobânzile de referință-la nivel european rămân încă în creștere, țările europene continuă să se bazeze pe impozitele pe profituri excedentare sau taxa pe ”supraprofit” - un impozit unic aplicat unei companii sau unei industrii atunci când condițiile economice duc la profituri mari și neașteptate – pentru a finanța măsurile de ajutor pentru consumatorilor marcați de inflație.

Italia este cea mai recentă țară europeană care a impus băncilor un impozit asupra profiturilor excedentare, profiturile acestora fiind sporite de creșterea ratelor dobânzilor. Decizia a fost luată de guvern pentru a ajuta deținătorii de credite ipotecare și a creat un tumult pe piața bursieră italiană într-atât încât Guvernul a trebuit să bată în retragere și să revină dramatic de la o taxă de 40% pe profit, la un impozit plafonat la 0,1% din active. În România, acțiunile băncilor au căzut puternic imediat după ce Ministrul de Finanțe Marcel Boloș a sugerat că țara noastră ar putea aplica modelul italian de taxare a băncilor.

Mișcarea surpriză anunțată la începutul lunii august a fost aprobată în Italia de guvernul Giorgia Meloni, care s-au angajat să investească fondurile strânse în ajutorarea gospodăriilor și a întreprinderilor care se confruntă cu costurile împrumuturilor.

"Trebuie doar să ne uităm la profiturile băncilor din primul semestru pentru a ne da seama că nu vorbim despre câteva milioane, ci despre miliarde", a declarat viceprim-ministrul Matteo Salvini într-o conferință de presă organizată la începutul lunii august.

În urma anunțului, acțiunile UniCredit au închis în scădere cu aproape 6%, Intesa Sanpaolo a scăzut cu peste 8,5%, Banco BPM a scăzut cu 9%, iar BPER și Banca MPS au scăzut ambele cu aproape 11% pe Bursa din Milano, conform Associated Press.

Intesa Sanpaolo, Banco BPM și UniCredit au recuperat o parte din teren la o zi după ce planul inițial a fost diluat, arată Reuters.

După închiderea piețelor pe 7 august, Ministrul de Finanțe italian a apărat impozitul ca fiind în conformitate cu "regulile deja existente în Europa cu privire la marjele suplimentare ale băncilor" adăugând că, oricum, contribuția din noul impozit nu poate depăși 0,1% din activele totale ale băncilor, potrivit unui comunicat citat de agenția de știri LaPresse.

Cinci dintre cele mai mari bănci italiene au raportat un profit net combinat de aproximativ 10,5 miliarde de euro (11,5 miliarde de dolari) în prima jumătate a anului, în creștere cu 64% față de aceeași perioadă din 2022, potrivit agenției de evaluare a creditului DBRS Morningstar. Cuantumul evaluat a inclus veniturile mai mari din dobânzi, comisioanele rezistente și gestionarea costurilor.

Scenariul s-ar putea repeta și în România

Un anunț neoficial din partea Ministrului de Finanțe Marcel Boloș făcut pe data de 5 septembrie a zdruncinat valoarea acțiunilor bancare. Ministrul a dat declarații conform cărora Guvernul analizează posibilitatea să introducă o nouă taxă specială, "după modelul pe care deja îl avem în Italia". "Să nu uităm că o taxă specială de 40% (n.r.: referindu-se la Italia)", a explicat demnitarul, referindu-se şi la "Ungaria și celelalte state membre", care au impus taxe. "Şi noi ar urma să mergem pe această linie, a impunerii acestor profituri excepționale sau furtuna de profit", a detaliat Marcel Boloş, conform Newsweek.

În urma teoriei vehiculate de oficialul guvernului, În şedinţa de tranzacţionare de la Bursa de Valori Bucureşti, de pe 5 septembrie, la ora 12:00, Banca Transilvania avea o scădere a acțiunilor de 2,52%, BRD de 3,15%, iar Patria Bank de 4,19%. La ora 13.25, Banca Transilvania avea o scădere a cursului acţiunilor de 3,08%, iar BRD de 3.15%, având cea mai mare scădere, dintre toate instituţiile bancare listate la Bursă, arată sursa citată.

România are deja o taxă pe supraprofit aplicată de la 1 ianuarie 2023 industriei de petrol și gaze

Taxă de solidaritate, așa cum a fost numită de guvernanți la finalul anului 2022, care a fost impusă prin ordonanță de urgență de la 1 ianuarie se aplică asupra diferenței de profit din 2022 și 2023 și profitul mediu al anilor 2018-2021 pentru toate companiile din sectorul petrolului, gazelor și rafinării, dacă profitul din anii 2022 și 2023 va depăși cu 20% media perioadei 2018-2021.

Anul următor, din lecturarea draftului înțelegem că se aplica 60% pe diferența dintre profitul anului 2023 și media perioadei 2-18-2021 majorată cu 20%.

Vizați sunt marii producători de țiței și gaze Petrom și Romgaz, care plăteau și înainte suprataxe la gaze și vând majoritatea gazului extras la preț plafonat și, posibil, Rompetrol, pentru rafinăria Petromidia, indica Economica.net la finele anului trecut.

Cum vede Comisia Europeană alegerea guvernelor din blocul comunitar

Încă din 8 martie 2022, Comisia Europeană a recomandat în comunicarea sa REPowerEU ca statele membre să impună temporar impozite pe profituri neașteptate tuturor furnizorilor de energie. Comisia a sugerat ca aceste măsuri să fie tehnologic neutre, să nu fie retroactive și să fie concepute într-un mod care să nu afecteze prețurile cu ridicata ale energiei electrice și tendințele de preț pe termen lung.

Ulterior, la 30 septembrie 2022, Consiliul Uniunii Europene a convenit să impună un impozit european pe profituri neașteptate (denumit "contribuția de solidaritate" în termeni UE) asupra companiilor din domeniul combustibililor fosili. Țări precum România și Spania au fost primele care au implementat un mecanism temporar pentru a reduce veniturile excesive ale companiilor de energie care beneficiază de prețuri mai mari ale energiei și gazelor la nivel en-gros.

La nouă luni după ce Consiliul UE a aprobat impozitul european pe profituri excedentare, 25 de țări europene au anunțat, propus sau implementat variante ale acestui tip de impozit. Douăzeci de țări au implementat deja un astfel de impozit, în timp ce Luxemburg, Țările de Jos și Polonia au publicat propuneri pentru instituirea unuia. Letonia și Norvegia au anunțat oficial sau au arătat intenții de a implementa un astfel de impozit. În plus, Cehia, Ungaria, Slovacia, Spania și Regatul Unit plănuiesc să extindă aplicarea impozitelor pe profituri neașteptate dincolo de 2023.

Impozitele pentru supraprofit propuse și implementate diferă semnificativ în ceea ce privește ratele lor de impozitare (cuprinse între 25% în Regatul Unit și 70% în Slovacia și 75% în Irlanda) și structura lor.

Conform unei analize realizate de Tax Foundation, este puțin probabil ca aceste impozite pentru supraprofit propuse și implementate să atingă scopurile lor de a aduna venituri suplimentare fără a distorsiona piața. În schimb, ar penaliza producția internă și ar viza cu severitate anumite industrii fără o bază fiscală solidă, indică specialiștii în fiscalitate În ciuda faptului că taxele europene pe supraprofituri au abordat unele dintre problemele anterioare legate de astfel de impozite, implementarea sa a generat incertitudine pentru investitori.

Tabloul regimurilor fiscale ale taxelor pe supraprofit conform Reuters FactBox

Parlamentul ceh a aprobat în noiembrie 2022 un impozit de 60% asupra companiilor de energie și băncilor, cu scopul de a aduna 3,4 miliarde de dolari anul acesta din profiturile considerate excesive pentru a ajuta persoanele și firmele lovite de creșterea explozivă a prețurilor la electricitate și gaze. De asemenea, a impus un nou "impozit social" de 13% asupra unor tipuri de investiții, inclusiv notele de investiții și dobânzile pe depozitele bancare.

În Lituania, Parlamentul a aprobat în mai un impozit asupra veniturilor nete din dobânzi ale industriei bancare pentru anii 2023 și 2024, după o creștere bruscă a ratelor dobânzilor ale Băncii Centrale Europene. Impozitul de 60% asupra părții din venitul net din dobânzi care depășește media ultimilor patru ani cu 50% este estimat să adune 410 milioane de euro (451 de milioane de dolari) pentru bugetul guvernului și va fi folosit pentru a sprijini forțele militare, arată Reuters.

Spania intenționează să adune 3 miliarde de euro până în 2024 din impozitul aplicat veniturilor excedentare ale băncilor, aprobat anul trecut, care impune o taxă de 4,8% asupra venitului net din dobânzi și comisioanele nete care depășesc un prag de 800 de milioane de euro.

Încă din ianuarie 2021, Suedia a impus un "impozit de risc" pentru instituțiile cu obligații legate de operațiunile suedeze de peste 150 de miliarde de coroane suedeze (14,1 miliarde de dolari) pentru a consolida finanțele publice și a crea spațiu pentru a acoperi costurile pe care o criză financiară le-ar putea provoca.

Marea Britanie nu a introdus un impozit pentru supraprofitul băncilor, însă, începând cu 2011, este legiferată o taxă bancară introdusă în urma crizei financiare, care se aplică activelor globale ale bilanțurilor băncilor din Regatul Unit, precum și activelor aparținând operațiunilor britanice ale băncilor străine.

Pentru unele dintre cele mai mari bănci din Germania, venitul net din dobânzi a crescut între 50% și 70% față de nivelurile din perioada pandemiei, dar un impozit neașteptat nu a fost subiect de discuție sub conducerea ministrului de finanțe pro-afaceri Christian Lindner.

Guvernul Ungariei a ajustat impozitele neașteptate impuse sectoarelor cheie ale economiei într-un decret publicat în iunie 2023, spunând că băncile pot reduce plățile lor de impozit neașteptat din 2024 cu până la 50% dacă își măresc achizițiile de obligațiuni de stat ale guvernului maghiar.

În Franța, Președintele Emmanuel Macron a declarat în martie că companiile cu peste 5.000 de angajați ar trebui să împartă mai mult din profiturile lor "excepțional de mari" cu angajații în loc să cumpere acțiuni înapoi. Cu toate acestea, Macron, alături de ministrul de finanțe Bruno Le Maire au exclus posibilitatea unui impozit pentru supraprofit. Acest lucru se datorează faptului că băncile franceze sunt supuse unei legi limitează ritmul de creștere trimestrială al dobânzilor la credite.

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...

Cele mai utilizate aplicații de pe noul Apple Vision Pro

Apple a lansat oficial în Statele Unite, pe 2 februarie, primul său headset de realitate mixtă, Apple Vision Pro. Acesta vine cu o ofertă bogată de peste 600 de aplicații și jocuri special...