De ce renunță regele Tărilor de Jos la trăsura de aur. Criticii invocă ”glorificarea trecutului colonial”

Vineri, 14 Ianuarie 2022, ora 23:322262 citiri
De ce renunță regele Tărilor de Jos la trăsura de aur. Criticii invocă ”glorificarea trecutului colonial”
Caleașca regala aurita a familiei regale olandeze/ FOTO: kompas.com

Regele Țărilor de Jos (Olanda), Willem-Alexander, a anunțat că familia regală olandeză va înceta să mai folosească trăsura aurită pe fondul unei dezbateri asupra legăturilor cu trecutul colonial.

Criticii spun că o parte a trăsurii istorice, numită De Gouden Koets, este decorată cu o imagine care glorifică trecutul colonial al țării din cauza desenelor cu care este decorată şi care reprezintă bărbaţi de culoare îngenunchiaţi în faţa stăpânilor lor albi, relatează BBC.

Somptuoasa caleaşcă trasă de cai nu a mai fost folosită din 2015. După o restaurare completă care a durat cinci ani, ea este piesa centrală a unei expoziţii din Amsterdam despre trecutul colonial al Olandei.

Regele consideră că societatea olandeză nu este "pregătită" să vadă caleaşca, numită "De Gouden Koets", străbătând din nou străzile în timpul ceremoniilor oficiale.

"Nu putem rescrie trecutul. Putem încerca să îl acceptăm împreună. Acest lucru se aplică şi trecutului colonial", a declarat regele Willem-Alexander într-un videoclip oficial.

"Gouden Koets poate fi folosită doar atunci când Olanda este pregătită pentru asta. Şi în prezent nu este cazul", a continuat el.

"Atât timp cât există oameni care trăiesc în Ţările de Jos şi care simt durerea discriminării în fiecare zi, trecutul îşi va arunca în continuare umbra asupra vremurilor noastre", a adăugat el.

Caleaşca aurită, folosită de familia regală olandeză pentru botezuri, nunţi şi alte ocazii, a devenit subiect de controversă din cauza unei decoraţiuni pe partea stângă care înfăţişează bărbaţi de culoare îngenunchiaţi în faţa stăpânilor lor albi. Printre desenele în cauză, intitulate ''Omagiul coloniilor'', se numără cel al unei femei albe care stă pe un tron, simbolizând Olanda, şi are la picioare mai multe persoane de culoare care îi oferă daruri.

În timpul secolului al XVII-lea, Țările de Jos au cucerit zone mari de teritoriu în regiuni cunoscute acum ca Indonezia, Africa de Sud, Curaçao și Papua de Vest și au devenit un jucător cheie în comerțul transatlantic cu sclavi.

Anul trecut, primarul orașului Amsterdam, Femke Halsema, și-a cerut scuze oficiale pentru rolul orașului în comerțul cu sclavi.

În Ţările de Jos, ca şi în alte ţări europene, dezbaterea recurentă despre trecutul colonial şi sclavie a reapărut după mişcarea "Black Lives Matter" din Statele Unite.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News