Ce au stiut, ce n-au vrut sa stie?

Sambata, 09 Mai 2009, ora 18:41 3578 citiri

De cateva zile previziunile referitoare la criza au devenit un fel de cartof fierbinte pe care politicienii si-l arunca in incercarea de a se disculpa pentru populismele desantate din campania electorala.

Asadar ce stiau, ce nu stiau, ce ar fi trebuit sa stie si ce n-au vrut sa stie politicienii pe vremea cand promiteau care lefuri cu 50% mai mari pentru profesori, care o Romanie mandra si prospera?

Ce stiau?

Stiau ca vine criza. Ea era deja o realitate crunta dincolo de ocean si primul val tsunami lovise deja Europa. In toamna a avut loc primul summit european dedicat crizei.

Presedintele Basescu si premierul Tariceanu au discutat cu omologii lor europeni, deja cam palizi, despre criza si este cu neputinta sa nu fi constientizat pericolul ei. In plus, inca de prin luna septembrie in Romania incepusera problemele.

Un semnal grav de alarma a fost cand Dacia Renault a decis primul val de somaj tehnic. Au urmat Oltchimul si alte mari combinate din domeniile lovite de prabusirea comenzilor externe. Nu era nevoie asadar de cine ce stie ce simt al anticipatiei pentru a sti ca si in Romania va fi criza.

Ce nu stiau?

Dimensiunile crizei nu puteau fi anticipate, intr-adevar, si nimeni nu le-a anticipat. Nici acum ele nu pot fi complet evaluate.

Aceasta imprevizibilitate absoluta a fost provocata si de faptul ca am avut initial o criza financiara devenita criza economica. Precedenta mare criza mondiala a avut cu totul alte caracteristici si s-a manifestat in absenta unui factor care schimba fundamental datele problemei: globalizarea.

Aceasta a potentat enorm propagarea crizei, care dintr-un americana a devenit, cat ai clipi, mondiala. Viteza de propagare, forta de propagare, durata seismului au depasit toate asteptarile.

Ce ar fi trebuit sa stie, dar n-au vrut?

Tocmai caracteristicile complet noi ale crizei ar fi trebuit sa fie un mare semnal de alarma pentru politicenii romani si ar fi trebuit sa-i faca si mai prudenti. In fata unui rau necunoscut nu te avanti relaxat. Nici poveste!

Politicienii romani, fara exceptie, s-au comportat ca si cum Romania ar fi fost pe o alta planeta, unde putea ajunge cel mult o adiere din suflul exploziei economice uriase de pe Terra.

Guvernul liberal a cheltuit pana la ultimul banut, mai pe Loganuri de 70 de mii de euro, mai pe clientii politici din administratia locala, tunuri si tunulete de adio.

Premierul nu pierdea nicio ocazie sa ne spuna, triumfalist, cum duduie economia si ce cald si bine ne e nou pe planeta noastra. A lasat insa in urma o gaura peste toleranta reglementarilor europene si pentru care Comisia Europeana a declansat impotriva Romaniei procedura de deficit excesiv.

La randul sau, presedintele, intre doua asigurari date poporului despre cat de departe si de nepericuloasa e criza, incuraja revendicarile salariale ale bugetarilor si garanta ca toti vor avea loc la masa ospatului postelectoral.

Serviciile secrete l-au avertizat, ministrul de fianate i-a trimis scrisori disperate cu cifrele economice. Degeaba! Agentia Standard Poor's a scazut ratingul Romaniei, stranind o replica acida si acuzatii dure din partea lui Traian Basescu.

Toti invoca triumfalismul gurvernului liberal. De acord, a fost o aberatie. Dar daca liberalii ar fi zis in octombrie ca vine vara, ar fi fost crezuti? Era credibila o prognoza care contrazicea fundamental toate datele realitatii?

Daca PD-L, PSD si Traian Basescu au crezut totusi asa ceva, ma tem ca ar trebui sa-si concedieze toti consilierii si specialistii cu care lucreaza.

Mai degraba insa, au ignorat realitatea. S-au ascuns in spatele raportarilor aberante ale liberalilor, pentru a promite halucinant. Dar daca atunci nu ai vrut sa stii, nu poti sa invoci acum nestiinta si sa o mai si absolutizezi.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News