Măsuri fiscal-bugetare 2023: Suprataxa pe cifra de afaceri a băncilor și riscul ca povara fiscală să se răsfrângă asupra dobânzilor

Instituțiile de credit române şi sucursalele din România ale băncilor străine vor datora suplimentar impozitului pe profit un impozit de 1% pe cifra de afaceri, ca urmare a proiectului de Lege privind măsurile fiscal-bugetare aflat în prezent în dezbatere publică.

În timp ce Ministrul de Finanțe Marcel Boloș consideră că suprataxarea băncilor este un act de justețe în relația Guvernului cu mediul de afaceri, economiștii spun că va fi un calcul anevoios și greu de explicat chiar și pentru profesioniști și că se va sconta cu noi creșteri ale dobânzilor care să compenseze costul suplimentar pentru bănci.

Legea detaliază următoarea componență a cifrei de afaceri, în acest sens:

1. venituri din dobânzi;
2. venituri din dividende;
3. venituri din taxe şi comisioane;
4. câştiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
5. câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net;
6. câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
7. câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
8. câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;
9. diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net;
10. câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net;
11. alte venituri din exploatare.

Impozitul pe cifra de afaceri a băncilor, se va calcula, declara și plăti semestrial pentru trimestrele I - III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata, iar pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Mai mult, noul impozit va reprezenta o cheltuială nedeductibilă pentru determinarea rezultatului fiscal și se va determina ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

În cazul grupului fiscal, prevederile se vor aplica în mod corespunzător de către membri, în funcție de situația individuală. Modelul şi conţinutul declaraţiei impozitului suplimentar se vor stabili printr-un ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Ministrul Finanțelor apără impozitul suplimentar pentru bănci

”Sunt 41 de bănci şi 336 de milioane de lei este efectul cumulat al impozitului pe cifra de afaceri pe care băncile îl plătesc. Discutam zilele trecute cu un preşedinte de bancă şi mi-a spus: ‘Domnul ministru, să ştiţi că puteam şi 3% să suportăm’, pentru că am ajuns cu dumnealor la înţelegerea ca această taxă, cum îi spunem noi impozit minim, limbajul nostru de specialitate, să fie pus pe cifra de afaceri definită conform normelor bancare”, a declarat, miercuri, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, într-un briefing de presă susţinut la Palatul Victoria, după ce a fost întrebat dacă această taxă pe cifra de afaceri a băncilor va însemna şi credite mai scumpe pentru românii de rând.

Boloş le-a mulţumit băncilor că au înţeles demersurile făcute de Guvern „într-o perioadă grea pentru ţara noastră”:

„Şi, în felul acesta, mulţumesc băncilor că au înţeles demersurile pe care le-am făcut într-o perioadă grea pentru ţara noastră, într-o perioadă în care trebuie să fim atenţi cum cheltuim banii publici şi într-o perioadă în care era nevoie – şi este nevoie – de această solidaritate, de această justeţe a relaţiei pe care o avem cu mediul de afaceri, a modului în care ne cheltuim banii publici şi, desigur, să fim mult mai aspri cu ceea ce înseamnă combaterea evaziunii fiscale”.

Economiștii văd în suprataxa profitului bancar o nouă povară pentru cetățeni

Întrebarea ridicată de economiști este dacă supraimpozitarea băncilor nu va avea drept consecință mărirea dobânzilor și scăderea creditării, în condițiile în care în ultimii doi ani indicele ROBOR a crescut pe fondul inflației galopante.

Conferențiarul universitar Dan Chirleșan, specialist în finanțe-bănci, declară pentru Radio Europa Liberă că va fi un „calcul anevoios și greu de explicat chiar și pentru profesioniști. Băncile se ascund în spatele unor cuvinte, care sunt interpretate și terminologia e destul de ambiguă”.

În același ton, profesorul universitar și analistul economic Cristian Păun s-a raliat acestei teorii declarând la radio că băncile, din cauza monopolului asupra finanțării, vor mări dobânzile:

„Această impozitare va fi transferată în mod direct și integral pe dobânzile pe care le percep băncile față de clienții lor. Aceasta înseamnă că, de fapt, rata va crește cu 1% pentru aceste dobânzi, iar pentru cineva care are în față 30 de ani acest 1%, presupunând că taxa va rămâne în vigoare, va însemna o sumă importantă adăugată la dobândă pentru un credit de 100.000 de euro, să spunem, adică pentru un apartament cu două-trei camere la bloc.”

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...

Cele mai utilizate aplicații de pe noul Apple Vision Pro

Apple a lansat oficial în Statele Unite, pe 2 februarie, primul său headset de realitate mixtă, Apple Vision Pro. Acesta vine cu o ofertă bogată de peste 600 de aplicații și jocuri special...