Mesajele importante transmise la reuniunea NATO de la București. Analist: ”Doar ne putem imagina cum ar fi arătat istoria noastră dacă nu aderam în 2004”

Bucureștiul a devenit capitala diplomației internaționale în aceste zile. Cel mai important eveniment NATO găzduit de România în ultimii 14 se desfășoară marți și miercuri aici.

Miniștrii de Externe ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, s-au reunit pentru a discuta despre conflictul din Ucraina şi despre modalităţile de consolidare a apărării comune.

Reuniunea din 29-30 noiembrie transmite însă și alte mesaje puternice atât pentru cetățenii României cât și pentru Occident, în contextul războiului din Ucraina.

Semnale importante de la NATO pentru România și Occident

Valentin Naumescu profesor de Relatii Internationale la Universitatea Babes-Bolyai Cluj a explicat într-un interviu pentru Ziare.com ce trebuie să înțelegem de fapt din declarațiilor diplomaților NATO.

”În primul rând ar trebui să înțelegem cât suntem de norocoși, de privilegiați și să avem acest sentiment de încredere, reconfortant de a fi înconjurați de prieteni și aliați într-un moment de război. Vorbim de un moment crucial pentru istoria Europei când vedem foarte bine ce se întâmplă unei țări vecine nouă și ne putem imagina cum ar fi putut să arate istoria României, prezentul, dacă nu am fi aderat la NATO în acea scurtă fereastră de oportunitate care a existat pentru noi în 2004.

Acesta este un tip de mesaj, intern, pentru societatea românească, pentru cei care încă mai comentează critic sau îndoielnic uriașele beneficii de securitate pe care ni le aduce apartenența la Alianța Tratatului Atlanticului de Nord.

Există și un mesaj extern a acestei reuniuni a miniștrilor de externe care este chiar mai important decât mesajul pentru societatea românească. Acesta este următorul: suntem în pragul iernii, știm că urmează un sezon rece, dificil, de câteva luni. Dar NATO este hotărât să continue și să sporească ajutorul pentru Ucraina, deopotrivă ajutorul militar, cel economic, cel umanitar și cel energetic. Pentru că Ucraina are nevoie mai mult ca oricând de un ajutor din ce în ce mai important pentru că traversează o perioadă de criză dramatică. Iar NATO este alături de Ucraina și o va ajuta din ce în ce mai mult și atâta timp cât va fi nevoie pentru ca Putin și Rusia să piardă acest război”, a spus profesorul Valentin Naumescu.

Republica Moldova, invitată la reuniunea NATO

Republica Moldova participă pentru prima dată la o reuniune ministerială a NATO, chiar dacă nu este încă în Alianță. Este posibil ca în cadrul acestei reuniuni să se ia decizii și în ceea ce privește stabilitatea acestei țări.

”Să vedem dacă Reuniunea miniștrilor de Externe NATO va lua în considerare și un ajutor pentru Republica Moldova. Știm că sunt alte formate la nivel european și occidentale în care se discută, de asemenea, acordarea unui ajutor, este vorba fie de UE, fie de platforma de sprijin pentru Republica Moldova pe care a înființat-o recent UE și care a avut recent o nouă întâlnire.

Deci, cu cât mai multe formate de sprijin, pentru aceste țări afectate de război, cu atât mai bine. Da, într-adevăr, și în Republica Moldova se simte din plin efectul acestui război declanșat de Rusia, iar cetățenii R. Moldova suferă din plin de pe urma bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice asupra Ucrainei, știind că Moldova era dependentă de importul de electricitate din Ucraina care nu mai este posibil în prezent.

În prezent, Republica Moldova depinde în proporție foarte mare de energia electrică importată din România. Fie că este vorba despre cea cu care guvernul României a fost de acord să susțină Republica Moldova fie de cea pe care Chișinăul o achiziționează pe piața energetică din România”, a mai spus Valentin Naumescu.

Este Republica Moldova într-un pericol iminent de atac?

Expertul în politică internațională a spus că ”acesta- atacul asupra sistemului energetic ucrainean- este deja un atac indirect. Dacă spui o țară întreagă, o economie, o societate, unei crize de energie, acesta este un atac. Este un atac în moralul oamenilor, în încrederea lor, în viețile lor, în familii, în buna desfășurare a vieții sociale într-o țară.

Dacă ne referim la o agresiune militară propriu-zisă, probabil că nu este de prevăzut ca acest lucru să se întâmple curând.

În primul rând pentru că Rusia întâmpină probleme din ce în ce mai mari în Ucraina. Ofensiva rusească în Ucraina s-a împotmolit demult, iar Rusia este în prezent în poziția de a se apăra. A trecut la poziția de defensivă pentru a-și apăra teritoriile pe care le-a cucerit în ultimele luni. Iar analiștii militari nu văd semne că Rusia ar putea curând întoarce această tendință defensivă la care este supusă de contraofensiva ucraineană.

Sperăm să continue această tendință bună a războiului din ultimele luni în care armata ucraineană a eliberat o parte din teritoriile ocupate și continuă să lupte pentru eliberarea altor teritorii.

Nu cred că pe termen scurt se poate lua în considerare un astfel de scenariu dar sunt multe alte dificultăți provocări, pe care Rusia le poate pregăti. La adresa Republicii Moldova este vorba de instabilitate politică, protestele care știm că au fost alimentate cu bani de către cercurile rusești. Sunt deja dovezi foarte clare că Partidul ȘOR a fost finanțat de Rusia pentru a alimenta protestele împotriva autorităților de la Chișinău. Există tehnici pentru așa numitul război hibrid pe care Rusia îl poartă în întreaga regiune”, a mai spus profesorul

Ce s-a întâmplat în prima zi a reuniunii miniștrilor de Externe NATO

Şefii diplomaţiilor din ţările membre NATO s-au reunit marţi,29 noiembrie, la Palatul Parlamentului, fiind întâmpinaţi de ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

În declaraţiile date la sosirea la Palatul Parlamentului, înalţii diplomaţi prezenţi la Bucureşti şi-au exprimat susţinerea faţă de Ucraina, împotriva căreia Rusia a declanşat un război, cu referire la gravitatea situaţiei umanitare, şi au apreciat în acelaşi context necesitatea şi unitatea parteneriatului NATO. Au fost menţionate îngrijorări legate de riscurile crizei energetice şi economice.

În urmă cu exact cu 20 de ani în urmă România a fost invitată, alături de alte 6 ţări, să se alăture Alianţei.

Influența pe care regimul Putin o cumpără în țările vecine, după model sovietic. Exemplul Găgăuziei

Regimul lui Putin cumpără acum în mod deschis influență în țările vecine, scriu într-o analiză CEPA Irina Borogan, jurnalistă de investigații, și Andrei Soldatov, expert în serviciile...

Ucraina nu ascultă de avertismentul SUA: Mutarea Kievului care îi înfurie pe Putin și Washingtonul

O statistică recentă a Institutului Kiel pentru Economia Mondială (IFW) dezvăluie un top al țărilor care au ajutat Ucraina, pentru a face față agresiunii Rusiei. Pe primul loc în acest...