Cum a crescut subvenția pentru partide cu peste 700% în ultimii 5 ani. Care a fost momentul decisiv

În 2021 partidele politice din România au fost finanțate cu 243 de milioane de lei (49 mil. euro), cu o creștere de peste 700% față de 2017, adică momentul în care parlamentarii au legiferat creșterea explozivă a subvenției.

Din suma enormă primite de partide anul trecut, cel mai mare procent din banii publici a ajuns să fie cheltuit pentru presă și propagandă (56%- 62 mil. lei). Aceeași „tradiție” s-a repetat și anul acesta, iar conform datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), în primele șase luni din 2022 PSD și PNL au cheltuit milioane de euro pentru „presă și propagandă”. În comparație cu primele șase luni ale anului trecut, procentajul din subvenție pe care PSD și PNL o investesc în această categorie este în creștere. De exemplu, PSD a cheltuit în 2021 aproximativ 15 milioane de lei, reprezentând 66% din subvenția totală, către presă și propagandă. În 2022, social-democrații au ajuns la o sumă record investită în această categorie de 26,8 milioane de lei, reprezentând 73% din subvenția totală primită anul acesta.

O situație identică se regăsește și la PNL, care au băgat către presă și propagandă mai mult decât dublu față de 2021. Concret, de la 8 milioane de lei (66% din subvenție), liberalii reorientat către acest segment 18 milioane de lei (73% din subvenție).

Artizanul creșterii

În 2017 partidele politice din România au primit în total de la stat o subvenție de 30 de milioane de lei, dublă față de 2016 când au avut loc și alegeri. În 2018 acestea au crescut din nou, însă nu dublu, ci de cinci ori mai mult.

Autorul acestei creșteri este fostul trezorieri PSD Mircea Drăghici, condamnat ani mai târziu la șase ani de închisoare după ce a fost prins cu mâna în sacul cu bani al partidului. Concret, acesta a inițiat noua lege a finanțării partidelor încă din 2015, iar aceasta a trecut fără probleme cu 262 de voturi „pentru”, 8 „împotrivă” și 20 de abțineri. Noua lege prevedea ca formațiunile să primească anual o subvenție de la buget pentru a se evita banii negrii. Conform inițiatorului, prin această nouă metodă de finanțare ar fi trebuit să se evite corupția și a interzis distribuția de bunuri cu însemne electorale în timpul campaniei electorale, ca de exemplu pixuri, brichete, fulare, găleți etc.

În 2015, formațiunile au primit subvenție de la bugetul de stat un total de 6,76 milioane de lei, sumă care avea să se dubleze în anii următori, mai întâi în 2016 la 14,46 milioane de lei, iar apoi în 2017 la 30 de milioane de lei.

FOTO Ziare.com

Adevăratul „boom” a avut loc începând cu 2018, când același Mircea Drăghici a venit cu o inițiativă de modificare a legii pe care acesta o inițiase în urmă cu trei ani. Social-democratul a introdus atunci un amendament prin care de la „partidele politice primesc anual subvenție de la bugetul de stat” s-a ajuns la „suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult 0,04% din produsul intern brut”.

După ce a trecut această lege prin partid și și-a favorizat partidul din care a făcut parte, PSD primind de departe cea mai mare subvenție, acesta s-a folosit în mod ilegal de banii partidului pentru a-și cumpăra o vilă și o mașină.

Promisiuni pentru reducerea subvenției

În perioada în care la putere se afla PSD, liberalii criticau constant mecanismul prin care partidele politice din România sunt finanțate de la bugetul de stat, pentru ca mai apoi să promită că subvențiile vor fi reduse drastic. În noiembrie 2020, cu o lună înainte de alegerile parlamentare, Florin Cîțu îi dădea lecții președintelui PSD Marcel Ciolacu despre cum se fac „economii substanțiale” la bugetul de stat prin tăierea „cu un procent semnificativ” a subvenției pentru partide.

„Lucrez la bugetul pentru 2021 și exact ca în 2020 voi propune economii REALE la bugetul de stat prin: - tăierea cu un procent SEMNIFICATIV a subvenției pentru partidele politice și în 2021. În 2020, deși an electoral, am tăiat subvenția pentru partidele politice cu 30%”, afirma Cîțu pe Facebook.

Câteva luni mai târziu însă, Cîțu avea să meargă în sens invers. Prin legea bugetului din august 2021, partidele politice au primit și mai mulți bani ca urmare a rectificării bugetare.

Presa, principalul beneficiar ar creșterii

Jurnaliștii Recorder au publicat săptămâna o anchetă în care este dezvăluită destinația banilor injectați în presă de către partidele politice din România. Cei mai mulți bani merg către televiziunile de știri Antena 3, România TV, Digi24, Realitatea și B1TV.

Potrivit anchetei Recorder, banii primiți de partide de la stat ajung la instituțiile de presă prin intermediul a două agenții media: Vertigo și All Media.

Recorder mai scrie că PSD ar fi plătit doar prin intermediul Vertigo, în ultimii trei ani, următoarele sume către o serie de televiziuni:

◘ 3,1 milioane de euro – Antena 3 Group/Antena Group

◘ 3 milioane de euro – RTV

◘ 850.000 de euro – B1 TV, Ancore Media

◘ 470.000 de euro – Outsmart Media

◘ 230.000 de euro – RCS-RDS, Digi 24

Dintre site-urile care au primit bani de la PNL sunt: Newsweek (5.000 de euro/lună), PS News (5.000 de euro/lună), Ziariștii (3.000 de euro/lună). Dintre televiziuni, au primit bani de la PNL B1 TV (7.500-8.000 de euro/lună), Realitatea TV (120.000 de euro).

Prima reacție a lui Cătălin Cîrstoiu după ce PNL și PSD au decis retragerea sa din cursa pentru Primăria București: ”Am fost supus unor atacuri”

Cătălin Cîrstoiu a avut marţi, 23 aprilie, pe rețelele sociale, prima reacţie după ce PSD şi PNL au renunţat la candidatura sa la Primăria Capitalei, precizând că nu a luat decizia de...

Constatări grave ale SUA cu privire la corupția din România. Explicația puterii și acuzațiile opoziției: „Au creat o mașinărie care funcționează ca unsă!”

Raportul Departamentului de Stat (DOS) al Statelor Unite ale Americii (SUA) pentru anul 2023, în legătură cu România, a relevat o mulțime de informații grave referitoare la corupția...