Anul acesta universitar, facultățile sunt cele care pot să decidă dacă vor sau nu să facă jumătate din cursuri online.
Mai exact, în vară, agenția care asigură standardele în învățământul superior, ARACIS a aprobat regulile pentru predarea online în universități.
ARACIS a stabilit că, la ciclul de licență, până la 50% din cursuri și 25% din activitățile practice pot fi online, iar la master și studii doctorale, maxim 60% online pentru activități de învățare-predare, maxim 35% pentru activități practice și cercetare.
Spre exemplu, universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca dorește să descentralizeze decizia privind desfășurarea cursurilor față în față sau online până la nivel de profesor, nu doar la nivel de facultate sau program de studii, a declarat rectorul facultății.
Potrivit acestuia, conform datelor centralizate până acum de la aproximativ jumătate dintre facultăți, unele optează pentru activități desfășurate integral față în față, altele au și componentă online în anul universitar 2022-2023.
Pentru Ziare.com, Alexandru Rădulescu, coordonatorul Biroul de Presă USR, a declarat că
"Având în vedere că ARACIS a stabilit procentul maxim de cursuri care se pot desfășura în format online, noi nu putem decât să salutăm orice inițiativă a unei structuri de învățământ superior care dorește să respecte acel prag. Sau chiar să folosească acest prag în valoare mai mică decât cel maxim", a declarat Alexandru Rădulescu.
"Cât despre profesorii care pot să stabilească felul în care să își desfășoare propriile cursuri, aici pot să intervină unele probleme în situația în care vorbim despre mai mulți profesori care predau același curs.
Și se poate întâmpla ca unele grupuri de studenți să fie discriminate și dezavantajate, poate în cazul în care sunt materii care necesită mai multă prezență fizică.
Sau de ce nu, pot să apară discrepanțe de orar și neconcordanțe. Studenții pot chiar să fie puși pe drumuri dimineața. Să zicem că au cursuri fizice dimineața, apoi online și apoi iarași fizice de la ora 16. Așadar, ei vor trebui să meargă acasă sau până în unitățile de cazare unde sunt repartizați", a explicat Alexandru Rădulescu.
"Noi am susține formatul acesta unde decizia să se ia alături de studenți. Împreună cu aceștia, profesorii pot lua niște decizii, pot să fie consultați șefii de grupă după ce ei la rândul lor consultă studenții din grupa pe care ei o reprezintă, și apoi să se ia cea mai bună decizie în funcție de orarul fiecărui an universitar", a explicat Alexandru Rădulescu.
"Nu putem să spunem clar dacă elevii sunt sau nu dezavantajați, pentru că bineînțeles cazurile sunt subiective. Anumiți studenți sunt dezavantajați de online, iar alții nu. Însă în ciuda acestor fapte, credem că cel mai bine e să se ia o decizie majoritară, dar cu accent pe nevoile studenților.
Studenții sunt beneficiarii primari ai sistemului universitar, și nu profesorii, îi respectăm și avem încredere în deciziile lor, doar că sub nicio formă nu poate să fie o decizie unilaterală", a mai punctat Alexandru Rădulescu.
"În același timp, învățământul online poate avea efecte benefice, mai ales că ne aflăm într-o criză energetică. Nu ne dorim ca studenții să meargă la facultate și să le frig, de exemplu.
Trebuie respectate acele reguli impuse de ARACIS, pentru că au fost lucrate de specialiști în legătură cu reprezentanții studenților, dar și cu autoritățile publice", a concluzionat Alexandru Rădulescu.
Nu doar din punct de vedere istoric, dar și faptic s-a văzut... Vezi tot